Theodor Popescu

Theodor Popescu sau D-l Tache, cum era numit în acea vreme, a fost învățător și diriginte al școlii Drajna de Jos între anii 1883-1916. Născut în Drajna de Sus la 4 martie 1863 și decedat la 29 iunie 1943, a fost înhumat la cimitirul din Drajna de Jos.

Fiul preotului Dumitru si al Dobrei.

Căsătorit cu help a avut 3 copii: Steliana - învățătoare, Aurora - învățătoare și Dumitru - colonel în forțele armate. Tatăl a fost paroh la biserica din Pântești și se numea Dumitri Ionescu, mama: Dobra - casnică.

Între anii 1872-1876 absolvă cursurile școlii primare la Vălenii de Munte, apoi, 1876-1880 Școala Normală din Ploiești (șef de promoție).

În perioada 1880-1882 a profesat ca învățător în comuna Brădeanu, jud. Buzău, după aceea, la 15 octombrie 1882¹⁾, a venit la școala din Drajna de Jos ca învățător diriginte (director).

Fiica lui, Steluța T. Popescu a condus Atelierul de țesătorie casnică Drajna.

• La data de 12 noiembrie 1899 Theodor Popescu înființează ”Cantina școlară” din Drajna de Jos;
• Între anii 1898-1901 a fost în consiliul de administrație al Băncii Populare ”Teleajenul”, de la Homorâciu, fiind și membru fondator;
• Între anii 1901-1931 a fot președinte al Băncii Populare Drajna;
• 1883-1943, epitrop și consilier parohial la biserica din Drajna de Jos;
• În anul 1910 a înființat Atelierul de țesătorie casnică Drajna;
• Împreună cu Dumitru Bazilescu înființează Cooperativa de păduri Drajna;
• Din anul 1910 până în anul 1920 este președinte al Obștei sătești Alexandru N. Flipescu;
• În 1919 a înființat brutăria cooperativa Pâinea Săteanului;
• În anul 1920, președinte al comitetului de inițiativă pentru ridicarea Monumentului Eroilor din Războiul 1916-1919;
• Membru fondator și membru în consiliul de administrație al Federala Prahoveană a băncii populare și Cooperativa de consum Viitorul Teleajenului din Vălenii de Munte;
• La 14 noiembrie 1924 înființează împreună cu Constantin T. Ionescu Căminul Cultural ”Viitorul Drajnei” din Drajna de Jos;
• În anul 1930 înființează Cooperativa pomicolă Mărul crețesc. ²⁾

Fiind epitrop al bisericii locale, împreună cu preoții Dumitru Medianu și Niță Iordache, restaurează biserica Sf. Nicolae.

A fost un exemplu pentru toți sătenii, plantând pe toată proprietatea sa pomi de diverse soiuri.

Ca hobbu-uri principale a avut pomicultura și creșterea animalelor în sistem intensiv, lăsând studii pe această temă.

În anul 1907, în timpul răscoalei țărănești, a fost acuzat de rebeliune și urma să fie împușcat pe motiv că făcea instigație în rândul țăranilor³⁾.

Pe 1 septembrie 1916 învățătorul diriginte Theodor Popescu iese la pensie după 36 de ani de activitate.

În anul 1904 a fost decorat de Spiru Haret cu Medalia Serviciul credincios al învățământului, clasa a II-a, apoi, la data de 25 ianuarie 1910, este decorat cu medalia de aur „Răsplata muncii” prin decretul nr. 243 din 25 ianuarie 1910⁴⁾.

Datorită activității multilaterale desdășurate fără preget timp de cinci decenii, prin zelul deosebit cu care a lucrat în școală, prin suferințele avute în lupta sa de ridicare a satului, Theodor Popescu a fost unul dintre marii apostoli ai satului Drajna⁵⁾.