Drajna de Jos

Drajna de Jos este un sat în comuna Drajna, județul Prahova.

Se situează în partea de sud a teritoriului administrativ al comunei, pe drumul județean 102B.

„La începutul secolului al XVII-iea, a intervenit o schimbare în statutul juridic al acestui sat liber. Documentele surprind, între 1630 şi 1632, numeroase vânzări de părţi de moşie în Drajna şi Stăneşti de către moşnenii de acolo către Hrizea vel vornic.

Metoda de infiltrare a acestui boier, nefiind surprinsă de documente, o putem doar bănui. Hrizea trebuie să se fi înfrăţit cu câţiva dintre moşnenii din obştea respectivă sau probabil să le fi dat cu împrumut bani, primind zălog părţile lor de moşie, părţi care n-au mai putut fi răscumpărate, trecând în proprietatea boierului, care a câştigat în acest mod dreptul de protimisis.

Aceste moşii cuprindeau părţi din siliştea satului (vatra satului), din terenul arabil, din pădure şi din munte, din apă şi din vadurile de moară de pe râul Teleajenului sau râul Drajna.

Mai mult decât atât, unii dintre moşneni s-au vândut împreună cu părţile lor de moşie, devenind astfel rumâni, ţărani aserviţi ai boierului. De exemplu, la 1630, Drăgan cu cei trei feciori, Dragomir, Radul şi Dumitru, Stanciul cu un fecior, Dumitru, Dragomir cu un fecior, Voicu „şi cu câţi feciori vor naşte de acum înainte de noi" s-au vândut lui Hrizea mare vornic „să-i fim rumâni cu toată moşia noastră ot Stăneşti ot Teleajen".

Achiziţionarea de pământ a fost dublată de implicarea socială a boierului în cadrul comunităţii, realizată prin cumpărarea unei biserici de lemn din Drajna, prin hrisovul datat 28 aprilie 1631, de la Dumitru cu soţia şi fiul lor „locul fiind al vornicului, numai ce sunt lemnele ale mele".

La 23 iunie 1640, în condiţiile în care Hrizea a dorit „să-şi aleagă", să iasă din devălmăşie, şi să-şi hotărnicească moşia, moşnenii din Drajna şi Stăneşti i-au luat pe cei 12 boieri hotarnici şi le-au arătat toate semnele vechi de hotar şi au ales vornicului partea sa din tot hotarul Drajnei şi al Stăneştilor, 20 de părţi, lor rămânându-le 26. Aceste părţi au fost anume alese, „noi toţi megiaşii ne-am sculat de am picnit de ne-am luat nouă den sus ocina cu siliştea Stăneştilor şi am dat pre dumnealui den jos şi cu siliştea Drajnei şi preste apă iar am luat noi întâiu den sus şi am dat pre vornicul den jos. (…) şi am rămas noi toţi în Stăneşti cu tot hotarul nostru cum suntem împietriţi şi dumnealui în sat în Drajna cu tot hotarul cum iaste împietrit".

Moşnenii au continuat să stăpânească pădurea şi muntele „neîmpărţite", în devălmăşie, cu boierul.

De la vornicul Hrizea, părţile din Drajna de Jos şi din Stăneşti au continuat să fie, proprietate boierească, care ulterior s-a mărit şi s-a consolidat. Părţile de moşie ale lui Hrizea vornic vor rămâne fiului acestuia Udrea comis, fiu nelegitim, dar desemnat de vornic drept moştenitor al averii sale. În anul 1643, după moartea tatălui său, Udrea, încercat de datoriile moştenite, a scos la vânzare, printre alte moşii şi pe aceasta de la Drajna şi Stăneşti. Boierul le-a dat atunci ocazia rumânilor să se răscumpere, dar fie că n-au putut, fie că n-au vrut, aceştia n-au făcut-o.

Cumpărătorul este unul dintre boierii Cândeşti, Radu comisul Mihălcescu. Acesta, la 18 noiembrie 1643, a cumpărat „satul Drajna den judeţul Săcuianilor, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu morile şi cu tot venitul, cu siliştea satului den câmpu şi cu pădure şi cu apă den hotar până în hotar". Comisul s-a judecat în câteva rânduri cu rumânii de pe moşia de la Drajna şi Stăneşti pe motiv că, pe nedrept, au ajuns în situaţia aceasta arătând că Hrizea vornicul le-ar fi „răpit moştenirile lor cu hotare în silnicie şi fără dreptate". Încercările lor au eşuat în urma judecătii domneşti.

Planul moșiei Drajna - 1885

În a doua jumătate a secolului al XVII-iea, moşiile de la Drajna şi Stăneşti, vor face parte din zestrea fiicei comisului, Rada, care a luat în căsătorie pe Constantin căpitanul Filipescu, fiul lui Pană Filipescu şi a Maricăi Cantacuzino.

Moştenitorul unor averi însemnate, îmbogăţit prin căsătoria cu Rada Cândescu, căpitanul avea în plaiul Teleajenului şi în plaiul despre Buzău, din judeţul Saac, numeroase moşii. Drajna de Jos pare să fi fost locul preferat pentru stabilirea uneia dintre curţile sale.

Constantin s-a arătat preocupat de mărirea domeniului de la Drajna de Jos. Într-o primă fază a eliminat concurenţa (profitând de dreptul de protimisis conferit prin căsătorie), prin răscumpărarea moşiilor de la Ioan abagiul din Ploieşti, care, utilizând metoda zălogirii şi a împrumutului reuşise să cumpere de la moşnenii din Drajna şi Stăneşti, părţi importante de moşie din cele 26 pe care aceştia încă le mai stăpâneau. ln 1684, luând, după cum spune actul, „zapisele de cumpărătoare" de la acesta, Constantin a solicitat domniei hotarnici care să-i aleagă aceste părţi de moşie şi să le lipească moşiei pe care o avea de zestre. Ulterior, între 1685 şi 1688, a achiziţionat şi alte părţi de moşie din Stăneşti şi Drajna”1).

În anul 1864, au fost împroprietăriți 323 locuitori în acest sat de pe moșia Mariei Filipescu.

Drajna de Jos avea în subordine și cătunele: Chirițești, Făgetul și Podurile.

La data de 28 martie 1909, satul Chirițești s-a alipit comunei Izvoarele. 2)

Se menționează urmele unui drum pavat (drumul roman) în Valea Dracului.

Acest articol este un ciot. Puteți ajuta Enciclopedia Drajna prin completarea lui, dacă doriți.

Acest articol este un ciot. Puteți ajuta Enciclopedia Drajna prin completarea lui, dacă doriți.

Școala Platon Mocanu Drajna de Jos

  • 1870-1876, Dumitru Medianu - învățător școala Drajna de Jos (inițial plătit de comună apoi de stat)
  • 1891, martie 4, N. Rogozea - primar
  • 1891, martie 4, Ioan Filipescu - secretar
  • 1899, Naie Gh. Manu - primar
  • 1916, aprilie 25, Sterie D. Păiș - primar
  • 1927, aprilie, Sterie D. Păiș - primar
  • 1934, aprilie 15, Ilie C. Butoi - primar
  • 1934, aprilie 15, Constantin B. Marinoiu - notar
  • help Țaporea Nicolae

Cod poștal: 107193

Populație: 2341 locuitori

Poziție geografică: 45°13′28″N 26°3′26″E

Articol din ziarul „România liberă”, 08, nr. 2078, 10 iunie 1884

  • „La comuna Drajna de Jos, județul Prahova, în ziua 29 Maiu trecut, o femeie din comuna Posesci, fără a i se cunoasce numele, voind a trece gărla Drajna, s-a suit într-un car cu boi. Apa fiind mare din causa ploilor, a resturnat carul în care era femeia, care s-a înecat scăpând cu viață vitele și cu posesorul lor”.

Articol din ziarul Adevărul, 19, nr. 6502, 30 septembrie 1907

  • Denunț grav - Primarul comunei Drajna de jos, raportează telegrafic azi parchetului că femeea Casandra, soția locuitorului I. Popescu, a bătut atît de grav pe copilul său vitreg Silivestru în etate de 4 ani, încît nevinovatul copil, a socumbat. Victima, prezintă grave leziuni pe corp. Parchetul a dispus facerea autopsiei.

1)
Irina-Aurora PAVELEȚ - istoric
2)
Codul General al României : Codurile, legile şi regulamentele uzuale în vigoare: 1856-1909: întocmit după textele oficiale. Volumul 5: Legi uzuale: 1908-1909. Suplimentul 2: 1909 pg. 308
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
  • drajna_de_jos
  • Ultima modificare: 2021/04/18 20:58
  • de către cristian