Şcoala Platon Mocanu Drajna de Jos

”Cum se învăța carte altă dată

Obiceiul era ca dascălii de biserici (și ce dascăli vor fi fost pe acele timpuri!), învățau pe copiii să scrie și să citească după Bucoavna. Prelegerile se predau în tinda bisericilor. Singurul mijloc, pentru a începe era Panakida; o scândură în forma tocătorului din bucătăriile de astăzi. Această scândură era din lemn de păr, pentru că este tare și se poate face neted. Pentru a scrie, avea un băț ascuțit făcut din lemn de corn, căci este lemn tare și ținea mult timp. Ca să poată scrie, se muia Panakida în ceară topită; se scria cu styletul, așa se numea bățul. După ce arăta dascălului, iar se muia Panakida în ceară topită și așa urma până ce școlarul învață să scrie bine și să citească și rămânea ca el mai târziu, când găsea hârtie ca să facă vre-o jalubă (jalbă, petiție) să scrie pe ea așa cum învățase să scrie pe Panakida. Pentru citit era Bucoavna și alte cărți bisericești. Alfabetul era cu litere slavone și se pronunța așa: Az, Buche, Vede, Glagore, Dobru, Juvede, Zelo, Kakoi, Lude, Mislete, Naș, Pocoi, Râtză etc.”¹⁾

Nu se știe exact când a luat ființă Școala din Drajna de Jos. Se consemnează de DGJPH, că a fost înființată în anul 1854. Documentele însă contrazic aceste date, se știe că în anul 1838 funcția de învățător la Drajna de Jos o deținea Enache Cotună, locuitor al satului, absolvent al cursurior de pregătire desfășurate la Școala Normală din Vălenii de Munte, care a funcționat ca dascăl între anii 1838 și 1848.

Se pare că în Drajna de Jos școala a funcționat și mai înainte de anul 1838, dar în case particulare.

De la începuturile ei, școala din Drajna de Jos a fost ”școală de reședință” pe lângă care a funcționat de-a lungul vremii și școala din Drajna de Sus, care avea număr mult mai mic de copii înscriși.

Vechiul local, școala și primăria

De la primul învățător, Enache Cotună, a rămas până astăzi certificatul de căsătorie scris în alfabetul chirilic, al cărui conținut este următorul:

”Astăzi la douăzeci și șase zile ale lunii Ghenarie, anul una mie opt sute treizeci și opt, la satul Drajna de Jos, județul Saac, mahalaua Sf. Nicolae s-au cununat Enache sin Ioan Cotuna, cu Maria sin Radul Angheache din satul Valea Gardului, județul Saac, în legea pravoslavică a Bisericii Răsăritului. El întâia cununie și ea întâia cununie, naș fiind Domnul pitarul Nicolae Recu cu Tinca și spre încredințare s-au dat câte un înscris la mâna fiecăruia. Preotul Ioan Porumbescu din Drajna de Jos” ²⁾

La 1854 școala din Drajna de Jos funcționa pe locul proprietarului moșiei Drajna, în zona unde se află vila inginerului Păiș Aron și mai jos până la casa lui Mircea Călăvie. Școala avea o sală mare de clasă și alte două mai mici pentru locuința învățătorului.

Localul a funcționat până în anul 1884, data împroprietăririi țăranilor, școala având pe atunci ca învățători pe Ioniță Drăgușescu și Ion Petrescu din Bătrâni.

În anul 1864 s-a construit o școală nouă pe locul actualei brutării, în spatele capelei Filipeștilor, localul fiind dotat cu o sală mai mare înspre răsărit pentru școală și două camere mai mici în partea de apus, unde a funcționat primăria. În acest local a fost învățător Ion Ionescu Rogozea între anii 1884-1870, cu studii primare și plătit de primărie. ³⁾

Printre dascălii de aici îi putem enumera pe:

• 1838-1841, Enache Cotună;
• 1854-1864, Ioniţă Drăguşescu;
• 1864-1870, Ion Ionescu Rogozea;
• 1870-1876, Dumitru Medianu, parohul bisericii Sf. Nicolae, plătit în principiu de comună apoi de stat;
• 1876-1877, Ion Teodorescu din cătunul Chirițești;
• 1877-1879, învățătorul Gheorghe Dinescu provenit din Târlești, cu 3 clase gimnaziale, plătit de stat cu 60 de lei lunar;
• 1879-1880, Zevedei Teoharescu;
• 1880-1882, învătătorul Vasile Predescu, originar din Păcureți, cu 3 clase gimnaziale, plătit de comună cu 60 de lei luna;
• 1882-1916, Theodor Popescu;
• 1916-1933, Ioan N Vlad;⁴⁾
• 1 septembrie 1933 - noiembrie 1939, Popescu M. Ion (director);
• 1 noiembrie 1939 - 1 septembrie 1962, Mocanu N. Platon (director);
• 1 septembrie 1962 - 1 septembrie 1967, Anastasescu I. Dumitru (director);
• 1 septembrie 1967 - 1 septembrie 1973, Mocanu N. Platon (director);
• 1 septembrie 1973 - 1 septembrie 1979, Florescu Ilie (director);
• 1 septembrie 1979 - 1 septembrie 1980, Cioc Al. Constantin (director);
• 1 septembrie 1980 - 1 septembrie 1990, Călinoiu D Margareta (director); ⁵⁾

Între anii 1884-1885 verificarea prezenței învățătorului la școală o făcea primarul și tot el plătea salariul acestuia, cursurile școlare funcționând astfel:

• clasele I-IV, de la 15 septembrie la 1 mai;
• clasa a V-a de la 1 octombrie la 1 mai (deoarece la 1 mai se oprea pășunatul pe poienile satului, se urcau oile la munte și copiii mai mari erau folosiți ca ciobani sau în alte munci). ⁶⁾

La 1887 școala din Drajna de Jos este grav avariată și nu mai poate fi folosită, în acest an, 1887-1888, activitatea de învățământ s-a desfășurat în două săli din complexul castelul Elenei Kretzulescu iar în 1888-1889 a funcționat în casa lui Gheorghe Călăvie, vizavi de actuala școală.

În anul 1889 Neculai Butoi, arendașul moșiei Drajna a construit pe locul lui un local de școală și de primărie, având 3 săli, pe care le-a donat comunei la data de 26 octombrie 1889. În anul 1904 școala a fost mutată în localul din centru, în clădire rămânând primăria.

Reforma învăţământului din anul 1864, din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, introduce obligativitatea învăţământului de 4 ani şi înfiinţarea şcolilor comunale. Acest lucru are urmări benefice şi pentru şcoala din Drajna de Jos care este mutată într-un spaţiu corespunzător în aceeaşi incintă cu primăria. Deşi reforma a introdus gratuitatea învăţământului de 4 ani, acest lucru nu a determinat o frecvenţă şi o obligativitate mare, situaţiile statistice pe linie de şcolarizare nu fac decât să reflecte frecvenţa redusă.

La începuturi se folosea metoda de învățare denumită ”Lancaster”, iar sătenii suportau retribuția acordată dascălilor. Începând cu 1 ianuarie 1845, plata învățătorilor se făcea de către subocârmuirea comunei.

În anul şcolar 1882-1883 din 116 elevi înscrişi doar 61 au frecventat şcoala, pentru ca în anul şcolar 1904-1905 din 462 înscrişi doar 307 să o frecventeze şi 11 să finalizeze studiile prin absolvire.

Dupã 1880 s-au pãstrat şi documente şcolare ca matricole, dãri de seamã la sfârşit de an şcolar, chiar şi cataloage (învãţãtorii generaţiei lui Spiru Haret: Theodor Popescu).

Anul școlar 1892—1893 a fost frecventat de 70 băieți, din numărul de 384 copii (187 băieți și 197 fete), cu vârsta de școa!ă.

În perioada 1895-1896 erau înscriși la școală 116 baieți și 4 fete, fiind doar 4 absolvenți. La 1 martie 1896 Theodor Popescu cere să se înființeze postul II de învățător, fiind numit Stan N. Comișel din Ogretin, ca suplinitor, urmat de Elena N. Dușescu din Câmpina pe post secundar.

Întreținerea personalului costa anual 1404 lei. ⁷⁾

La data de 24 octombrie 1904 s-a inaugurat noul local de școală din Drajna de Jos. Inaugurarea a fost amânată, inițial fiind programată pentru 14 septembrie 1904. ⁸⁾

”D. Harot, ministrul instrucțiunei publice, a plecat eri dimineată la ora 7 din Ploiești, pentru a se duce în comuna Drajna, unde a asistat la inaugurarea noului local de școală. După solemnitatea inaugurărei, d. Harot a făcut o vizită d-nei Crețulescu, căreia i-a adus mulțumiri pentru donația făcută școalei: pământul și ajutor bănesc pentru construirea localului. Dejunul l-a luat la d. Cireșanu, mare proprietar în comuna Vălenii de Munte. Seara, d. ministru s-a reîntors în Ploiești, unde a prînzit la d. Gh. Negulescu, fost prefect al județului Prahova. D. Harot s-a reîntors seara în capitală.” ⁹⁾

Noua școală era compusă din două săli mari de clasă și 4 săli mai mici.

În anul 1913, Nicolae C. Ionescu, învățător în Drajna de Jos, publică un raport în ziarul ”Românul” din Arad:

”Cei ce vor să întemeieze cantine școlare să ceară aceasta, motivând înființarea lor, administrațiunei Cassei școalelor. Cassa școalelor acordă pentru cantine 15 lei pe lună, celor fără dormitor și 25 de lei pe lună, celor cu dormitor. Firește, aceste ajutoare nu vor putea susține o cantină. Ele trebuie săsi formeze prin sârguința unui comitet de acțiune, un fond anume, din donațiuni, serbări, subscrieri și ajutoare cerute băncilor populare. S'a scris și altă dată, că ori ce bancă în stare de propășire e bine să ajute din sporul ei instituțiuni ca cercurile culturale, bibliotecele, casele de lectură, muzeele, grădinile și cantinele școlare. Ajutorul acesta se răsfrânge de altfel tot asupra membrilor din bancă. Banca în această împrejurare e cu adevărat o instituție națională.” ¹⁰⁾

”În ziua de (1 August) s-a inaugurat noul local de școală din comuna Drajna de sus jud. Prahova, clădit prin inițiative și stăruința învățătorului diriginte D. Basilescu, cu ajutorul locuitorilor și al județului. La inaugurare a luat parte d-l Emil Botea Directorul Prefecturei de Prahova, Medicul Primar al județului, Dr. Suceveanu alte persoane distinse de prin Ploești și Vălenii de munte, și peste 1.000 săteni din localitate și satele vecine.

Solemnitatea s'a deschis la orele 3 p.m. și a durat până la 7 p.m. Și s'a început prin ”Imnul Național” și ”Imnul Salutărei”, cântate de corul școalei sub conducerea învățătorului Basilescu.

Sfințirea apei Te-Deumul de mulțumire, au fost oficiate de 3 preoti.

D-l D. Basilescu a ținut o cuvântare în care a arătat foloasele unui local de școală higienic și frumos, și cum a putut reuși să facă un asemenea local la Drajna de sus, cum a învins greutățile, cum și câte necazuri a suferit până a putut aduna dela sătenii locali materialul trebuincios, zilele de lucru și bani, toate în valoare de 2.700 lei, dela sătenii de prin alte sate vecine ajutoare In valoare de 200 lei, dela comunä 800 lei, și dela județ 2.300 lei; cu care a terminat clădirea compusä din 2 săli mari de clase alte 4 camere mai mici. A adus vii mulțumiri d-lui Director al Prefecturei pentru ajutorul dat din casa județului și tuturor acelora cari i-au dat mână de ajutor să înzestreze satul cu un frumos local de școală.

După d-l învățător a luat cuvântul d-l Emil Botea, care arată cum harnicul învățător Basilescu a luat mai întâiu inițiative și a depus toată stăruința de a înfrumusețat și înzestrat bisericile din sat cu toate cele necesare în anul 1899, lucrări în valoare de peste 4.000 lei, cum tot el a luat inițiative și a dat ființă băncii populare «Drajna» în 1901 și astăzi această bancă are 2.000 lei capital și 880 membrii și tot în 1901 a luat inițiativa clădirei localului de școală - pe locul donat de el și cu mijloace adunate de el.

Îndeamnă pe săteni să mulțumească lui Dumnezeu că au un asemenea harnic povățuitor și cu toții să-și dea cu plăcere copilașii la școală, fie băieți, fie fete, ca să primească lumina binefăcătoare a învățăturei.

Solemnitatea s'a terminat prin punerea actului în piatra fundamentală și cu un banchet. Frumusețea, curățenia, decorurile cu ghirlande de verdeață, tablouri și drapele au fost de o rară frumusețe și a plăcut tuturor.”¹¹⁾

Poziție GPS: 45.2245607,26.0534549

Hartă