Cuvântul ”Ohabă” sau ”Ohabnică” se folosea în vechime în zapise de vânzare și însemna ”definitiv”, ”pe veci”.

ohábă f., pl. e (vsl. ohaba, proprietate deplină, d. ohabitĭ, a opri, adică „moșie oprită de a fi înstrăinată”. [Bern. 1, 381]. Cp. cu braniște). Vechĭ. Ocină, moșie ohabnică.

Scriban (1939)