Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

--- ughi [2019/09/13 23:22] – cristian
+++ ughi [2019/09/15 22:02] (curent) – cristian
@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 ==== Ughi ====
-Ughiul desemnează moneda de aur ungurească sau transilvăneană imitată după florin (ducat). Ughiul apare în documente sub diverse alte denumiri: zlot de aur, zloți, zloți ungurești și zloți roșii ungurești, galbeni (ungari d’oro), florin unguresc.
+Ughiul (denumit galben) desemnează moneda de aur ungurească sau transilvăneană imitată după florin (ducat). Ughiul apare în documente sub diverse alte denumiri: zlot de aur, zloți, zloți ungurești și zloți roșii ungurești, galbeni (ungari d’oro), florin unguresc.
-Moneda este semnalată pe piața românească în secolul al XV-lea și se menține până în secolul al XIX-lea și a avut o valoare relativ constantă în raport cu celelalte specii monetare: la 1586 ughiul valora 100 de aspri; în 1658 valora 1,73 lei; după un sec. 2,75 lei. În 1660 ughiul valora 200 bani (1,50 taleri); în 1671 valora 20 costande; în 1665, 3 florini și 60 dinari; în 1715, 4 florini și chiar mai mult; în 1750 valora 300 bani. Sub Constantin Brâncoveanu valora 1,50 taleri; în 1728 era definit în Oltenia: „moneta ideale calcolata per un talero leonino e mezzo”; în 1745 înregistrează 1,66 taleri (sau 20 de taleri pentru 12 ughi).
+Moneda este semnalată pe piața românească în secolul al XV-lea și se menține până în secolul al XIX-lea și a avut o valoare relativ constantă în raport cu celelalte specii monetare: la 1586 ughiul valora 100 de [[aspru|aspri]]; în 1658 valora 1,73 lei; după un sec. 2,75 lei. În 1660 ughiul valora 200 bani (1,50 taleri); în 1671 valora 20 costande; în 1665, 3 florini și 60 dinari; în 1715, 4 florini și chiar mai mult; în 1750 valora 300 bani. Sub Constantin Brâncoveanu valora 1,50 taleri; în 1728 era definit în Oltenia: „moneta ideale calcolata per un talero leonino e mezzo”; în 1745 înregistrează 1,66 [[taler|taleri]] (sau 20 de [[taler|taleri]] pentru 12 [[ughi|ughi]]).
-În secolele al XV-lea - al XVIII-lea, a fost moneda dominantă și a constituit împreună cu talerul (de diferite specii, olandez sau german) sistemul comercial al vremii, cu putere eliberatorie recunoscută de vistierie (vezi Condica Vistieriei Țării Românești). Datorită intensei circulații pe piața comercială românească, ughiul a îndeplinit și funcția de unitate metrologică. Trebuie făcută o distincție între diferitele monede de aur, pentru a nu se crea confuzii, întrucât documentele de epocă nu fac acest lucru. În acea perioadă circulau mai multe monede de aur (ungurești, austriece, germane, venețiene etc.) iar în actele de vânzare-cumpărare le putem întâlni pe toate sub denumirea generică de galbeni (destul de rar se face specificația: galbeni venetici, galbeni turcești etc.) Dăm în acest sens respectivele monede de aur împreună cu greutatea lor și cu valoarea lor în monedă de argint.
+În secolele al XV-lea - al XVIII-lea, a fost moneda dominantă și a constituit împreună cu talerul (de diferite specii, olandez sau german) sistemul comercial al vremii, cu putere eliberatorie recunoscută de vistierie (vezi [[http://www.cimec.ro/istorie/Condica-vistieriei-tarii-romanesti-Brancoveanu/index.html|Condica Vistieriei Țării Românești]]). Datorită intensei circulații pe piața comercială românească, ughiul a îndeplinit și funcția de unitate metrologică. Trebuie făcută o distincție între diferitele monede de aur, pentru a nu se crea confuzii, întrucât documentele de epocă nu fac acest lucru. În acea perioadă circulau mai multe monede de aur (ungurești, austriece, germane, venețiene etc.) iar în actele de vânzare-cumpărare le putem întâlni pe toate sub denumirea generică de galbeni (destul de rar se face specificația: galbeni venetici, galbeni turcești etc.) Dăm în acest sens respectivele monede de aur împreună cu greutatea lor și cu valoarea lor în monedă de argint.
 galbenul olandez 		= 3,494 gr.