Ughiul (denumit galben) desemnează moneda de aur ungurească sau transilvăneană imitată după florin (ducat). Ughiul apare în documente sub diverse alte denumiri: zlot de aur, zloți, zloți ungurești și zloți roșii ungurești, galbeni (ungari d’oro), florin unguresc.

Moneda este semnalată pe piața românească în secolul al XV-lea și se menține până în secolul al XIX-lea și a avut o valoare relativ constantă în raport cu celelalte specii monetare: la 1586 ughiul valora 100 de aspri; în 1658 valora 1,73 lei; după un sec. 2,75 lei. În 1660 ughiul valora 200 bani (1,50 taleri); în 1671 valora 20 costande; în 1665, 3 florini și 60 dinari; în 1715, 4 florini și chiar mai mult; în 1750 valora 300 bani. Sub Constantin Brâncoveanu valora 1,50 taleri; în 1728 era definit în Oltenia: „moneta ideale calcolata per un talero leonino e mezzo”; în 1745 înregistrează 1,66 taleri (sau 20 de taleri pentru 12 ughi).

În secolele al XV-lea - al XVIII-lea, a fost moneda dominantă și a constituit împreună cu talerul (de diferite specii, olandez sau german) sistemul comercial al vremii, cu putere eliberatorie recunoscută de vistierie (vezi Condica Vistieriei Țării Românești). Datorită intensei circulații pe piața comercială românească, ughiul a îndeplinit și funcția de unitate metrologică. Trebuie făcută o distincție între diferitele monede de aur, pentru a nu se crea confuzii, întrucât documentele de epocă nu fac acest lucru. În acea perioadă circulau mai multe monede de aur (ungurești, austriece, germane, venețiene etc.) iar în actele de vânzare-cumpărare le putem întâlni pe toate sub denumirea generică de galbeni (destul de rar se face specificația: galbeni venetici, galbeni turcești etc.) Dăm în acest sens respectivele monede de aur împreună cu greutatea lor și cu valoarea lor în monedă de argint.

galbenul olandez = 3,494 gr.

galbenul german (imperial)	= 3,500 gr.
galbenul unguresc 		= 3,495 gr.
galbenul venețian		= 3,485 gr.
galbenul turcesc 		= 3,635 gr.

Puritatea galbenilor statelor din cadrul Sfântului Imperiu Romano-German era de 986‰, la fel a ducaților emiși în Țările de Jos și a celor venețieni. Moneda de aur turcească deși inițial avea o puritate mare - 990,3 ‰ se va deprecia ajungând în această perioadă la 950‰.

Între 1690 – 1714 galbenul venetic (ducatul venețian) = 2,50 taleri

     1709, galbenul imperial (austriac)		= 4 florini și 30 kreuzeri (în monedă renană)
						= 5 florini și 40 dinari (în monede ungurești)
           1709, galbenul (ducatul) bavarez	        = 3 florini renani
						= 3,60 florini ungurești
     1694 – 1703, galbenul turcesc		= 1,5 taleri
     1709. 					= 5 florini ungurești
						= 4,10 florini renani
           1710 – 1711, 3 galbeni 			= 5 taleri
           1715, galbenul unguresc (ughiul)		= 4 florini
           1717, 					= 4 florini și 5 kreuzeri
           1728,					= 1,5 taleri lei
           1745, 					= 1,66 taleri
           1750, 					= 300 dinari 

Este important să nu se facă confuzie între monedele de aur aflate în circulație în Țara Românească la acea vreme și zlotul valah, monedă care prin denumirea ei lasă impresia că ar fi bătută din aur. Avem de a face cu o monedă de argint și nu de aur și este vorba de fapt de florin (zlot valah sau florin fiind același lucru). Desigur la origine trebuie să fi fost vorba de o monedă de aur (ducat) însă datorită devalorizării ei de-alungul timpului, a început să fie bătută din argint, păstrându-i-se doar numele. Dăm mai jos valoarea în alte monede:

Un zlot valah valora în anul

                         1709 = 1 florin și 10 creițari
			= 1,40 florini ungurești
 		 	= 0,25 galbeni
		   1711	= 88 bani
		   1735	= 80 bani (15 taleri = 25 zloți)
		        = 2 tulți

Dicționar

ughĭ m., pl. tot așa (prescurtare d. bg. Ugrinŭ, vsl. Ongrinŭ, Ungur, bg. ugŭrski, vsl. ongrĭskŭ, unguresc). Vechĭ. Galben unguresc, în valoare de 200 de banĭ vechĭ (Ĭorga, Negoț. 215).

Scriban (1939)

Notă

sursa: Wikipedia

Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
Poți scrie un comentariu dacă ești logat pe Enciclopedia Drajna.
  • ughi
  • Ultima modificare: 2019/09/15 22:02
  • de către cristian