Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
societatea_forestiera-drajna [2020/08/18 22:02]
cristian
societatea_forestiera-drajna [2021/06/06 19:06] (curent)
cristian
Linia 1: Linia 1:
-====== Societatea Forestieră Drajna ======+====== Societatea anonimă pe acțiuni pentru exploatare de păduri ”Drajna” ======
  
-Societatea a fost înființată în anul 1913 de [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]], pe moșia Elenei Kretzulescu și a exploatat pădurile [[obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|moșnenilor Pântești-Stănești-Drajna]]. +„//Constituită prin actul autentificat de Trib. notariat Ilfov la Nr. 1047/913 a fost autorizată de a funcționa prin sentința cu No. 1055 din 7 Iunie 1913 de Trib. Comercial Ilfov și publicată în Monitorul Oficial cu Nr. 73/913 împreună cu actul constitutiv și statutele. Modificarea statutelor și sporirea capitalului social s-a făcut prin decisiunile Adunărilor Generale Extraordinare publicate în Monitorul Oficial No. 27 din 7 Mai 1914, No. 187 din 16 Noiembrie 1914, No. 45 din 2 Iunie 1922, No. 85 din 16 Aprilie 1926 și No. 258 din 19 Noiembrie 1929.//”.((Date culese după o acțiune emisă de Societatea forestieră Drajna în anul 1940)). 
 + 
 +Societatea a fost înființată de [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]], pe moșia Elenei Kretzulescu și a exploatat pădurile [[obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|moșnenilor Pântești-Stănești-Drajna]]. 
  
 {{ :tapinari_1958.jpg?400|}} {{ :tapinari_1958.jpg?400|}}
Linia 7: Linia 9:
 Fabrica de cherestea se construiește la Mäneciu-Ungureni, iar pentru transportul lemnului exploatat se realizează. în asociație cu județul Prahova, calea feratä normalä prelungită apoi până la Mäneciu-Ungureni. Pentru aducerea buștenilor de la locurile de täiere, Societatea Drajna a construit și alte cäi ferate forestiere cu ecartament îngust, pe valea Teleajenului și a Telejenelului, așa numita [[mocanita|Mocăniță]], până la vechea frontierä. Asemenea cài ferate forestiere au fäcut toate societätile mari, ele servind ca mijloc de transport și pentru locuitorii satelor din regiune. Fabrica de cherestea se construiește la Mäneciu-Ungureni, iar pentru transportul lemnului exploatat se realizează. în asociație cu județul Prahova, calea feratä normalä prelungită apoi până la Mäneciu-Ungureni. Pentru aducerea buștenilor de la locurile de täiere, Societatea Drajna a construit și alte cäi ferate forestiere cu ecartament îngust, pe valea Teleajenului și a Telejenelului, așa numita [[mocanita|Mocăniță]], până la vechea frontierä. Asemenea cài ferate forestiere au fäcut toate societätile mari, ele servind ca mijloc de transport și pentru locuitorii satelor din regiune.
  
-După primul război mondial, prin acorduri ale autorităţilor locale şi naţionale Capitala a fost alimentată cu lemne de foc, prelucrate de Societatea Drajna din staţiunea Măneciu şi transportate de personalul CFPV. ((Anuarul Muzeului de Istorie Arheologie - Prahova 11-12-2008))+După primul război mondial, prin acorduri ale autorităţilor locale şi naţionale Capitala a fost alimentată cu lemne de foc, prelucrate de Societatea Drajna din staţiunea Măneciu şi transportate de personalul CFPV.((Anuarul Muzeului de Istorie Arheologie - Prahova 11-12-2008))
  
 Iatä citeva cifre despre exportul de produse lemnoase al României în perioada dintre cele douä războaie mondiale: în perioada 1923-1925 lemnul reprezenta 16% din totalul exportului României, pe când in perioada 1936-1938 numai 9,4%; așadar o scădere importantă de 41,25%, a ponderii exportului de lemn. În 1929, exportam 1 898 880 de tone de lemn, cu o valoare de 4 262 089 000 lei, reprezentând 4,7% din totalul exportului. Iatä citeva cifre despre exportul de produse lemnoase al României în perioada dintre cele douä războaie mondiale: în perioada 1923-1925 lemnul reprezenta 16% din totalul exportului României, pe când in perioada 1936-1938 numai 9,4%; așadar o scădere importantă de 41,25%, a ponderii exportului de lemn. În 1929, exportam 1 898 880 de tone de lemn, cu o valoare de 4 262 089 000 lei, reprezentând 4,7% din totalul exportului.
Linia 13: Linia 15:
 ===== Istoric ===== ===== Istoric =====
  
-Neagoe Basarab Voevod, prin [[10_iulie_1517|hrisovul de hotãrnicie emis la 10 iulie 1517]], certifică moșnenilor din Stănești și Drajna hotarele moșiei lor „din jos, din piatra Berevoieștilor, drept în sus la curmătură, la piatra Șăbianului, la Piscul Găteștilor, la Vârtej, Piscul Globului, la gura Ogritinului, Drajna de Sus, Fântâna Teiului, drept în apa Teleajenului și Teleajenul în jos, iarăși în piatra Berevoieștilor”+Neagoe Basarab Voevod, prin [[10_iulie_1517|hrisovul de hotãrnicie emis la 10 iulie 1517]], certifică moșnenilor din Stănești și Drajna hotarele moșiei lor „//din jos, din piatra Berevoieștilor, drept în sus la curmătură, la piatra Șăbianului, la Piscul Găteștilor, la Vârtej, Piscul Globului, la gura Ogritinului, Drajna de Sus, Fântâna Teiului, drept în apa Teleajenului și Teleajenul în jos, iarăși în piatra Berevoieștilor//
  
 Acești munți, în jur de 40 000 Ha, au fost exploatați de Societatea Forestieră Drajna, fără acordul proprietarilor de drept, după spusele lui Victor Eftimiu, domeniile fiind trecute în proprietatea boierilor Filipescu, prin falsificarea documentelor de proprietate, de nepotul lui [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]].  Acești munți, în jur de 40 000 Ha, au fost exploatați de Societatea Forestieră Drajna, fără acordul proprietarilor de drept, după spusele lui Victor Eftimiu, domeniile fiind trecute în proprietatea boierilor Filipescu, prin falsificarea documentelor de proprietate, de nepotul lui [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]]. 
Linia 19: Linia 21:
 [[obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|Moșnenii Drăjneni]], în jur de 5000 de familii, s-au judecat din anul 1920 până în anul 1944 cu Societatea Forestieră Drajna, dar nu au reușit să treacă de prima instanță. Și moșnenii din Chiojd s-au judecat cu această societate pentru 5 000 Ha pădure, tot fără un rezultat satisfăcător pentru ei. [[obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|Moșnenii Drăjneni]], în jur de 5000 de familii, s-au judecat din anul 1920 până în anul 1944 cu Societatea Forestieră Drajna, dar nu au reușit să treacă de prima instanță. Și moșnenii din Chiojd s-au judecat cu această societate pentru 5 000 Ha pădure, tot fără un rezultat satisfăcător pentru ei.
  
- //”Parte dintre ele (procese începute in anii 20) s-au încheiat însă cu pierderea pământului de către țărani, pentru care se luptaseră ani de zile. Astfel, în 1940, obștile moșnenilor din Pîntești și Stănești și din comuna Chiojd, judetul Prahova, pierzînd procesul cu societatea forestieră ”Drajna", sînt excluși de pe pășune, societății rămînîndu-i circa 10 000 ha de păduri și goluri de munți.”// Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrară din 1921, jud. Prahova, dos. 94/1930-1937,f. 86 -89;+ //”Parte dintre ele (procese începute in anii 20) s-au încheiat însă cu pierderea pământului de către țărani, pentru care se luptaseră ani de zile. Astfel, în 1940, obștile moșnenilor din Pîntești și Stănești și din comuna Chiojd, judetul Prahova, pierzînd procesul cu societatea forestieră ”Drajna", sînt excluși de pe pășune, societății rămînîndu-i circa 10 000 ha de păduri și goluri de munți.”//.((Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrară din 1921, jud. Prahova, dos. 94/1930-1937,f. 86 -89))
  
 Prin președintele obștei, N.I. Popescu a fost prezentată [[textul_plangerei_adresate_prefecturei_prahova_de_catre_obstea_mosnenilor_drajneni|plângere adresată prefecturei Prahova]].  Prin președintele obștei, N.I. Popescu a fost prezentată [[textul_plangerei_adresate_prefecturei_prahova_de_catre_obstea_mosnenilor_drajneni|plângere adresată prefecturei Prahova]]. 
Linia 29: Linia 31:
   * vicepreședinte [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Tancred_Constantinescu|Tancred Constantinescu]] fost ministru al Industriei și Comerțului,   * vicepreședinte [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Tancred_Constantinescu|Tancred Constantinescu]] fost ministru al Industriei și Comerțului,
   * administrator delegat [[Ion Lugoșianu]] (fost ministru).   * administrator delegat [[Ion Lugoșianu]] (fost ministru).
 +
 +{{:actiune_societatea_forestiera_drajna.jpg?300 |}}
  
 În anul 1944, lucrătorii societății au organizat un protest pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru, fiind înmânat direcțiunii un memoriu care a fost publicat și în ziarul [[https://drive.google.com/open?id=1AitTKIXkNYWLPp_OzD987FUoP2BX8knx|”Scânteia” nr. 40, din 7 noiembrie 1944]] și [[https://drive.google.com/open?id=1LsFS-cP3oM4SyGD0IEBqyCFssbf1hwqt|”Scânteia” nr. 75 din 5 decembrie 1944]]. În anul 1944, lucrătorii societății au organizat un protest pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru, fiind înmânat direcțiunii un memoriu care a fost publicat și în ziarul [[https://drive.google.com/open?id=1AitTKIXkNYWLPp_OzD987FUoP2BX8knx|”Scânteia” nr. 40, din 7 noiembrie 1944]] și [[https://drive.google.com/open?id=1LsFS-cP3oM4SyGD0IEBqyCFssbf1hwqt|”Scânteia” nr. 75 din 5 decembrie 1944]].
Linia 83: Linia 87:
 Dar munții valorează mult mai mult, câteva miliarde, prin bogăția lemnului, a pășunelor și mai ales prin zăcamintele de petrol, cărbuni, pirită, sare, gaz metan etc. pe cari le conțin. Dar munții valorează mult mai mult, câteva miliarde, prin bogăția lemnului, a pășunelor și mai ales prin zăcamintele de petrol, cărbuni, pirită, sare, gaz metan etc. pe cari le conțin.
  
-Prin generozitatea Elenei Crețulescu (al cărei palat din strada Știrbey-Vodă [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]], membru în Casa Grădinilor, l-a vândut cu 40.000.000 lei comunei) prin cedarea unor drepturi pe cari Crețuleasca nu le avea, cel mai mare gangster pe care 1-a cunoscut țara românească, deposedează cinci mii de moșneni, capi de familie, care mor de foame cu copii lor, în Munții lor, în pădurile lor, lăsate strămoșilor lor credincioși Domnului și țării, de către Neagoe Voevod!+Prin generozitatea [[elena_kretzulescu|Elenei Crețulescu]] (al cărei palat din strada Știrbey-Vodă [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]], membru în Casa Grădinilor, l-a vândut cu 40.000.000 lei comunei) prin cedarea unor drepturi pe cari Crețuleasca nu le avea, cel mai mare gangster pe care 1-a cunoscut țara românească, deposedează cinci mii de moșneni, capi de familie, care mor de foame cu copii lor, în Munții lor, în pădurile lor, lăsate strămoșilor lor credincioși Domnului și țării, de către Neagoe Voevod!
  
 Este cea mai mare nedreptate socială pe care a cunoscut-o, în istoria ei, țara aceasta. Fanarioții mai faceau câte o biserică, o școală, o dănie, mai ajutau pe săraci, se fixau, se identificau de multe ori, cu pământul care i-a primit. Stelian Popescu și cu Herman Hannovici sânt mult mai cruzi, mai neînduplecați decât impostorii de odinioară. Nu se pot lăuda cu fărâma unei fapte omenești. Ei n-au nici cultura, nici finețea, nici sufletul romantic al grecilor din Fanar, care au lăsat câteodată și urme binefacatoare, topindu-se în zilele noastre cu familiile de baștină ale țării, devenind români de treabă, constituind o elită binefacatoare. Este cea mai mare nedreptate socială pe care a cunoscut-o, în istoria ei, țara aceasta. Fanarioții mai faceau câte o biserică, o școală, o dănie, mai ajutau pe săraci, se fixau, se identificau de multe ori, cu pământul care i-a primit. Stelian Popescu și cu Herman Hannovici sânt mult mai cruzi, mai neînduplecați decât impostorii de odinioară. Nu se pot lăuda cu fărâma unei fapte omenești. Ei n-au nici cultura, nici finețea, nici sufletul romantic al grecilor din Fanar, care au lăsat câteodată și urme binefacatoare, topindu-se în zilele noastre cu familiile de baștină ale țării, devenind români de treabă, constituind o elită binefacatoare.
Linia 93: Linia 97:
 [[elena_kretzulescu|Elena Crețulescu]], al cărei consilier juridic și intim era [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]], (fostul consilier intim și juridic al Tudorei Cazzavilan, omul coincidențelor favorabile), Elena Crețulescu a fost pus pe gânduri de sfetnicul ei și i-a trecut, pe nimica toată, cei nouă munți ai moșnenilor de pe Valea Teleajenului. [[elena_kretzulescu|Elena Crețulescu]], al cărei consilier juridic și intim era [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]], (fostul consilier intim și juridic al Tudorei Cazzavilan, omul coincidențelor favorabile), Elena Crețulescu a fost pus pe gânduri de sfetnicul ei și i-a trecut, pe nimica toată, cei nouă munți ai moșnenilor de pe Valea Teleajenului.
  
-”Cu mine le va fi mai greu țopârlanilor să lupte!” a spus Stelian Popescu. ”Eu sunt avocat, cunosc toate tertipurile legii. +//Cu mine le va fi mai greu țopârlanilor să lupte!//” a spus Stelian Popescu. ”//Eu sunt avocat, cunosc toate tertipurile legii. 
-Am o gazetà de mare tiraj de care se teme toată lumea. O să ajung ministru de justiție și am să sting toate procesele pe cari mi le vor intenta moșnenii. Vai de magistratul care mi se va pune-n cale! Îi fac eu de petrecanie! Pe judecătorul care va purta țăranii pe drumuri, amânându-i necontenit, îl voi înainta. Am să împănez munții cu jandarmi, așa cum grecii de odinioarä impănau pădurile cu potere care să-i apere de haiducii răsbutatori!..."+Am o gazetà de mare tiraj de care se teme toată lumea. O să ajung ministru de justiție și am să sting toate procesele pe cari mi le vor intenta moșnenii. Vai de magistratul care mi se va pune-n cale! Îi fac eu de petrecanie! Pe judecătorul care va purta țăranii pe drumuri, amânându-i necontenit, îl voi înainta. Am să împănez munții cu jandarmi, așa cum grecii de odinioarä impănau pădurile cu potere care să-i apere de haiducii răsbutatori!...//"
  
 Zis și fácut!... [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]] a fost de două ori ministru de justiție. De unsprezece ani, el apără, cu teroarea ”Universului” la București și cu spaima jandarmilor în munți, averea imensă pe care a furat-o celor cinci mii de familii vechi românești, cu hrisoave din vremuri străbune. Zis și fácut!... [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]] a fost de două ori ministru de justiție. De unsprezece ani, el apără, cu teroarea ”Universului” la București și cu spaima jandarmilor în munți, averea imensă pe care a furat-o celor cinci mii de familii vechi românești, cu hrisoave din vremuri străbune.
Linia 117: Linia 121:
 Fac apel la voi, tineri avocați, români sau evrei, cari vreți să apărați o cauză justă să luați partea celor năpăstuiti, împotriva lui Herman Haimovici și a lui [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]]! Fac apel la voi, tineri avocați, români sau evrei, cari vreți să apărați o cauză justă să luați partea celor năpăstuiti, împotriva lui Herman Haimovici și a lui [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]]!
  
-Fac apel la voi, tineri avocați, creștini din Drajna-de-jos și din toate văile Teleajenului, voi cari mi-ați spus că ”Imnul tinereții" din ”Cocoșul negru" e crezul vostru, fac apel la voi, fii de răzeși, fii de cläcași, cari luptați în rândurile ”Totul pentru țară” sî faceți dreptate părinților vostri, să le dați munții și codrii înapoi și s-î veniți de hac tutulor asupritorilor acestei țări, fie ei fanarioți, fie evrei, fie români, ticăloși ca Stelian Popescu, moștenitorul fanarioților și complicele evreilor!...+Fac apel la voi, tineri avocați, creștini din Drajna-de-jos și din toate văile Teleajenului, voi cari mi-ați spus că ”Imnul tinereții" din ”Cocoșul negru" e crezul vostru, fac apel la voi, fii de răzeși, fii de cläcași, cari luptați în rândurile ”Totul pentru țară” sî faceți dreptate părinților vostri, să le dați munții și codrii înapoi și s-î veniți de hac tutulor asupritorilor acestei țări, fie ei fanarioți, fie evrei, fie români, ticăloși ca Stelian Popescu, moștenitorul fanarioților și complicele evreilor!...”.((Jos laba de pe tricolor, demascarea lui Stelian Popescu - Victor Eftimiu))
  
 [[Textul plângerei adresate prefecturei Prahova, de către obștea moșnenilor Drăjneni]] [[Textul plângerei adresate prefecturei Prahova, de către obștea moșnenilor Drăjneni]]
Linia 127: Linia 131:
 C.R. C.R.
  
-”Jos laba de pe tricolor - demascarea lui Stelian Popescu” - Victor Eftimiu, 
 ”Istoria pădurii românești, din cele mai vechi timpuri până astăzi” - Constantin C. Giurescu, ”Istoria pădurii românești, din cele mai vechi timpuri până astăzi” - Constantin C. Giurescu,
 ”Studii” , 17, nr. 6, 1964, ”Studii” , 17, nr. 6, 1964,
  • societatea_forestiera-drajna
  • Ultima modificare: 2021/06/06 19:06
  • de către cristian