Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
radu_mihalcea [2019/06/08 01:45] adminradu_mihalcea [2020/08/18 19:48] (curent) cristian
Linia 1: Linia 1:
-===== Radu Mihalcea Cândescu =====+====== Radu Mihalcea Cândescu ======
  
-Radu Mihalcea Cândescu, fost mare comis (d. 1658), era fiul lui Neagoe, vel stolnic la 1601, si al Caplei din Bădeni ((conform: Boerii lui Mihai Viteazul în jurul unei improvizații istorico-genealogice - Emanoil Hagi Mosco p. 8.)) <wrap help>help</wrap> sau al vornicului Mihalcea din Pătârlagele și al Despinei ((conform: Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova - Octav George Lecca p.22)), căsătorit cu jupâneasa Arghira de origine greacă((nume consemnat în zapisul de donație a mănăstirei Bradul scris de Constantin Filipescu la [[15_septembrie_1684|15 septembrie 1684]]))+Radu Mihalcea Cândescu, fost mare comis (d. 1658), era fiul lui Neagoe, vel stolnic la 1601, si al Caplei din Bădeni((conform: Boerii lui Mihai Viteazul în jurul unei improvizații istorico-genealogice” - Emanoil Hagi Mosco p. 8.)) <wrap help>help</wrap> sau al vornicului Mihalcea din Pătârlagele și al Despinei((conform: Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova” - Octav George Lecca p.22)), căsătorit cu jupâneasa Arghira de origine greacă((nume consemnat în zapisul de donație a mănăstirei Bradul scris de Constantin Filipescu la [[15_septembrie_1684|15 septembrie 1684]]))
 + 
 +===== Origini și familie =====
  
 A avut o soră și trei frați: A avut o soră și trei frați:
-  * Jupânița Preda, zisă clucereasa, soția lui Radu Buzescu, care a luat parte la [[batalia_de_la_ogretin_si_stanesti|Bătălia de la Ogretin]] din 13 septembrie 1602;+  * Jupânița Preda;
   * Pătrașcu Mihalcea;   * Pătrașcu Mihalcea;
   * Moise Mihalcea logofăt;   * Moise Mihalcea logofăt;
-  * Negoiță Mihalcea clucer ((Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova - Octav George Lecca))+  * Negoiță Mihalcea clucer((Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova - Octav George Lecca))
  
-Familia Cândescu a deținut domenii importante în Buzău dar și în zona noastră, în Cerașu și Slon. A fost postelnic în 1631 și solul lui [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Basarab|Matei Basarab]] în Transilvania - 1647, căsătorit cu Arghira Mihalcea (o grecoaică)((„Istoricul domniilor Țării Românești - de Constantin Filipescu”, volum editat Nicolae Iorga în 1902)) ((zapis din [[15_septembrie_1684|15 septembrie 1684]] scris de Constantin Filipescu))+Familia Cândescu a deținut domenii importante în Buzău dar și în zona noastră, în Cerașu și Slon. A fost postelnic în 1631 și solul lui [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Basarab|Matei Basarab]] în Transilvania - 1647, căsătorit cu Arghira Mihalcea (o grecoaică)((„Istoricul domniilor Țării Românești - de Constantin Filipescu”, volum editat Nicolae Iorga în 1902))((zapis din [[15_septembrie_1684|15 septembrie 1684]] scris de Constantin Filipescu)).
  
 Marele comis Radu Mihalcea sau Mihălcescu mai era cunoscut și ca Bădeanu, Radu din Pătârlegele sau Cândescu. Marele comis Radu Mihalcea sau Mihălcescu mai era cunoscut și ca Bădeanu, Radu din Pătârlegele sau Cândescu.
Linia 15: Linia 17:
 Cândeștii erau înrudiți cu familiile domnitoare și au avut începând cu veacul al XVI-lea funcții importante în conducerea Țarii Românești.  Cândeștii erau înrudiți cu familiile domnitoare și au avut începând cu veacul al XVI-lea funcții importante în conducerea Țarii Românești. 
  
-”Prin boierii de la Buzău se fac și se răstoarnă domnii în anumite timpuri ale veacului al XVI-lea”, scria Nicolae Iorga. El se referea în primul rând la boierii Cândescu, numiți și Bădeni, Pătârlăgineni sau Mihălcești care, între secolele al XV-lea și al XVIII-lea, au dat țării dregători ca vistier, vornic, agă, comis, serdar, mare serdar, mare logofăt((https://turismbuzau.ro/gogu-iliescu-ultimul-boier/))+”Prin boierii de la Buzău se fac și se răstoarnă domnii în anumite timpuri ale veacului al XVI-lea”, scria Nicolae Iorga. El se referea în primul rând la boierii Cândescu, numiți și Bădeni, Pătârlăgineni sau Mihălcești care, între secolele al XV-lea și al XVIII-lea, au dat țării dregători ca vistier, vornic, agă, comis, serdar, mare serdar, mare logofăt((https://turismbuzau.ro/gogu-iliescu-ultimul-boier/)).
  
-Familia Cândescu a venit din Țara Hețegului în secolul XIII, numele lor strămoșesc fiind ”Kendeffy”. Se spune că au venit cu 10000 de oi și doi desagi cu aur, cu care au cumpărat pământuri la mânăstirea Bradu în satul Bădeni, luând numele de ”Bădeni”. După un timp s-au mutat la Pâtârlagele, luând iar numele zonei ”Pătârlăgeni”, apoi s-au numit ”Mihălcești”, deoarece Mihai Viteazul a numit Ban de Brăila și Buzău pe Mihalcea Cândescu și au menținut numele. În anul 1580 s-au mutat în Cândești, erau deja erau o familie foarte înstărită, deținând multe domenii((Gheorghe Petcu https://www.youtube.com/watch?v=5odc90yQMHw))+Familia Cândescu a venit din Țara Hețegului în secolul XIII, numele lor strămoșesc fiind ”Kendeffy”. Se spune că au venit cu 10000 de oi și doi desagi cu aur, cu care au cumpărat pământuri la mânăstirea Bradu în satul Bădeni, luând numele de ”Bădeni”. După un timp s-au mutat la Pâtârlagele, luând iar numele zonei ”Pătârlăgeni”, apoi s-au numit ”Mihălcești”, deoarece Mihai Viteazul a numit Ban de Brăila și Buzău pe Mihalcea Cândescu și au menținut numele. În anul 1580 s-au mutat în Cândești, erau deja erau o familie foarte înstărită, deținând multe domenii((Gheorghe Petcu https://www.youtube.com/watch?v=5odc90yQMHw)).
  
-==== Istoric ====+===== Istoric =====
  
-În anul 1633 boierul Radu Mihalcea, lărgind domeniu, cumpără de la Udrea (comis), fiul boierului decedat [[boierul_hrizea|Hrizea]], moșie în Drajna de Jos și Stănești, adeverită prin hrisovul de la [[18_noiembrie_1633|18 noiembrie 1633]].+În anul 1643 boierul Radu Mihalcea, lărgind domeniu, cumpără de la Udrea (comis), fiul boierului decedat [[boierul_hrizea|Hrizea]], moșie în Drajna de Jos și Stănești, adeverită prin hrisovul de la [[18_noiembrie_1643|18 noiembrie 1643]].
  
-Prin hrisovul din [[28 iunie 1647]], domnitorul Matei Basarab îi întărește lui Radu Mihalcea munți din Slon și Buzău: „//jupân Radu vel comis şi cu frati lui ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii mele de a-și apăra munții lor de către hotarăle ungurești pre unde le scrie hotarul și semnile bătrâne în dreptul soriului Hartagul în sus şi prin surduci lângă poiană din calea pre din sus şi în drept în Băsca cea mare şi iar în drept în vrăhul Căraiului şi în drept în Băsca cea mică, din Băsca cea mică în capu Giurgiuvului din sus ocolit Giurgiuvul şi muntele Muşai şi în drept iarăşi în Băsca cea mică în capu lui Miclăuş şi în drept în valea Stănilor în capul Muntiorului din sus şi valea Milii în jos, iar până în Băsca şi din Băsca în capul Fetii mari şi dealul în jos până în curmaturile Calului, şi în drept în curmăturile sterigurilor şi de acolo în capul poenii Tihreului din sus şi Grămăticul în jos până în apa Buzăului şi Buzău în sus până iar în Harţag//.” ((hrisov din 28 iunie 1647)) +Prin hrisovul din [[28 iunie 1647]], domnitorul Matei Basarab îi întărește lui Radu Mihalcea munți din Slon și Buzău: „//jupân Radu vel comis şi cu frati lui ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii mele de a-și apăra munții lor de către hotarăle ungurești pre unde le scrie hotarul și semnile bătrâne în dreptul soriului Hartagul în sus şi prin surduci lângă poiană din calea pre din sus şi în drept în Băsca cea mare şi iar în drept în vrăhul Căraiului şi în drept în Băsca cea mică, din Băsca cea mică în capu Giurgiuvului din sus ocolit Giurgiuvul şi muntele Muşai şi în drept iarăşi în Băsca cea mică în capu lui Miclăuş şi în drept în valea Stănilor în capul Muntiorului din sus şi valea Milii în jos, iar până în Băsca şi din Băsca în capul Fetii mari şi dealul în jos până în curmaturile Calului, şi în drept în curmăturile sterigurilor şi de acolo în capul poenii Tihreului din sus şi Grămăticul în jos până în apa Buzăului şi Buzău în sus până iar în Harţag//”((hrisov din 28 iunie 1647)).
  
-Deși comisul Radu își clădise la Cândești case fortificate și o frumoasă biserică, el va fi atras de pitorescul peisaj al Drajnei de Jos și va construi aici o culă cu patru turnuri, fortăreață care a fost asediată în 1798 de oștile turcești ale lui Pasvan-Oglu și ale cărui ruine au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea de către generalul [[Iacob Lahovary]], primul soț al [[elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]], proprietara Drajnei((Dumitru Kretzulescu-Warthiadi, Istoricul castelului din Drajna, a regiunii înconjură-toare și a familiei care-l stăpânește de peste 300 de ani, 1957 – 1959 + foto, Arhiva INP, Dosar DMI (Direcția Monumentelor Istorice).))+Deși comisul Radu își clădise la Cândești case fortificate și o frumoasă biserică, el va fi atras de pitorescul peisaj al Drajnei de Jos și va construi aici o culă cu patru turnuri, fortăreață care a fost asediată în 1798 de oștile turcești ale lui Pasvan-Oglu și ale cărui ruine au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea de către generalul [[Iacob Lahovary]], primul soț al [[elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]], proprietara Drajnei((Dumitru Kretzulescu-Warthiadi, Istoricul castelului din Drajna, a regiunii înconjură-toare și a familiei care-l stăpânește de peste 300 de ani, 1957 – 1959 + foto, Arhiva INP, Dosar DMI (Direcția Monumentelor Istorice).)).
  
-Marele comis Radu a fost omorât în august ((Ștefan Aftodor, Observații privind relația lui Mihnea al III-lea Radu cu marea +[{{:mormant_radu_candescu.jpg?200 Mormântul lui Radu Mihalcea Cândescu imagine hoinariromani.ro}}]
-boierime din Țara Românească)) 1658 de[[https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihnea_al_III-lea_Radu|Mihnea al III-lea Radu]] (Mihail Radu), pe când era Mare vornic: ”//Dupe aceasta nu multă vreme trecând, Mihnea fiind îndemnat de dracul, iar i-au abătut de și-au tăiat boerii, câți i-au mai remas, anume, Radul vel vornic Cândescul, cu doi frați ai lui Negoiță și Moise... etc//”. ((Mag. istoric. Cronica anonină, pag. 351)).+
  
-În același incident a fost omorât și ginerele lui Radu Mihalcea, Vasile Câmpineanu ((numele de Câmpineanulvine de la mosia veche ”Câmpina” din Prahova)). Se spune că au fost ”//aruncați din casele domnești jos (Târgoviștecu lanțurile de grumazi iar dorobanții se bucura și-i călca cu picioarele și-și bătea joc de trupurile lor. Causa omorîrei a fost că boerii s-au împotrivit planului nebunesc al domnuluI de a ridica răsboiu asupra Turcilorlucru patriotic susținut de toți boerii, uciși fără vină//”((Familiile boiereşti române - istorie si genealogie - (dupa izvoare autentice).))+Marele comis Radu a fost omorât în august 1658((Ștefan AftodorObservații privind relația lui Mihnea al III-lea Radu cu marea 
 +boierime din Țara Românească)) de[[https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihnea_al_III-lea_Radu|Mihnea al III-lea Radu]] (Mihail Radu), pe când era Mare vornic: ”//Dupe aceasta nu multă vreme trecând, Mihnea fiind îndemnat de dracul, iar i-au abătut de și-au tăiat boerii, câți i-au mai remasanume, Radul vel vornic Cândescul, cu doi frați ai lui Negoiță și Moise... etc//”((Magistoric. Cronica anonină, pag. 351)).
  
-Ginerele lui Radu Mihalcea fiind ucis, ”//fiica sa Neacșa, a fost pusă la torturi și deposedată de toată averea//”. ((Vezi moartea 1ui: Fotino, Ist. Daciel IV, 108)).+În același incident a fost omorât și ginerele lui Radu Mihalcea, Vasile Câmpineanu ((numele de Câmpineanul, vine de la mosia veche ”Câmpina” din Prahova)). Se spune că au fost ”//aruncați din casele domnești jos (Târgoviște) cu lanțurile de grumazi iar dorobanții se bucura și-i călca cu picioarele și-și bătea joc de trupurile lor. Causa omorîrei a fost că boerii s-au împotrivit planului nebunesc al domnuluI de a ridica răsboiu asupra Turcilor, lucru patriotic susținut de toți boerii, uciși fără vină//”.((Familiile boiereşti române - istorie si genealogie - (dupa izvoare autentice).)) 
 + 
 +Ginerele lui Radu Mihalcea fiind ucis, ”//fiica sa Neacșa, a fost pusă la torturi și deposedată de toată averea//”.((Vezi moartea 1ui: Fotino, Ist. Daciel IV, 108))
  
 Domeniul din Drajna va fi lăsat moștenire fiicei sale [[rada_mihalcea|Rada Mihalcea Cândescu]], care se va căsători cu [[Constantin Filipescu Mărgineanu]], mare căpitan și celebru cronicar. Domeniul din Drajna va fi lăsat moștenire fiicei sale [[rada_mihalcea|Rada Mihalcea Cândescu]], care se va căsători cu [[Constantin Filipescu Mărgineanu]], mare căpitan și celebru cronicar.
Linia 40: Linia 44:
   * Rada Mihalcea Cândescu, căsătorită cu Constantin Filipescu   * Rada Mihalcea Cândescu, căsătorită cu Constantin Filipescu
   * Constantin - mare paharnic   * Constantin - mare paharnic
-  * Neacșa ((Istoriile domnilor Ţării-Romăneşti - Cuprinzînd Istoria munteană de la început pănă la 1688 Constantin Filipescu)), căsătorită cu Vasile Câmpineanu+  * Neacșa ((Istoriile domnilor Ţării-Romăneşti - Cuprinzînd Istoria munteană de la început pănă la 1688 Constantin Filipescu)), căsătorită cu Vasile Câmpineanu
  
-==== Legături ====+Boierul Radu Mihalcea Cândescu este înmormântat la Biserica veche Adormirea Maicii Domnului din Cândești, Buzău. 
 + 
 +===== Legături =====
  
 La conacul de la Cândești al familiei Cândescu a realizat o bună parte din operă marele artist plastic [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu|Nicolae Grigorescu]], care timp de aproape 14 ani a lucrat la Cândești, unde avea o cameră și un foișor unde picta.  La conacul de la Cândești al familiei Cândescu a realizat o bună parte din operă marele artist plastic [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu|Nicolae Grigorescu]], care timp de aproape 14 ani a lucrat la Cândești, unde avea o cameră și un foișor unde picta. 
  
-Marele pictor era bun prieten cu moșierul [[https://turismbuzau.ro/gogu-iliescu-ultimul-boier/|Gogu Iliescu]], el însuși un talentat artist plastic amator. Grigorescu a creat la Cândești peste 150 de tablouri, dintre care amintim "Apus de soare în Bărăgan", "Femeie la gura sobei", "Aratul", "Han pe Valea Buzăului", "Țăranca din Bisoca" și multe altele. De asemenea, Henri Coandă a trecut de multe ori, în tinerețea sa, pe la frumosul conac din Cândești al boierului Gogu Iliescu, fiind îndrăgostit de frumoasa fiică a acestuia, Elisa, tatăl marelui savant fiind prieten cu boierul Iliescu((https://turismbuzau.ro/conacul-candestilor/))+Marele pictor era bun prieten cu moșierul [[https://turismbuzau.ro/gogu-iliescu-ultimul-boier/|Gogu Iliescu]], el însuși un talentat artist plastic amator. Grigorescu a creat la Cândești peste 150 de tablouri, dintre care amintim "Apus de soare în Bărăgan", "Femeie la gura sobei", "Aratul", "Han pe Valea Buzăului", "Țăranca din Bisoca" și multe altele. De asemenea, Henri Coandă a trecut de multe ori, în tinerețea sa, pe la frumosul conac din Cândești al boierului Gogu Iliescu, fiind îndrăgostit de frumoasa fiică a acestuia, Elisa, tatăl marelui savant fiind prieten cu boierul Iliescu((https://turismbuzau.ro/conacul-candestilor/)).
  
 Cândești este un sat în comuna Vernești din județul Buzău unde familia Cândescu deținea domenii întinse, printre care: Cândești este un sat în comuna Vernești din județul Buzău unde familia Cândescu deținea domenii întinse, printre care:
Linia 54: Linia 60:
   * [[https://turismbuzau.ro/manastirea-cetate-bradu/|Mănăstirea cetate Bradu din Tisău-Buzău]].   * [[https://turismbuzau.ro/manastirea-cetate-bradu/|Mănăstirea cetate Bradu din Tisău-Buzău]].
  
-==== Note ====+===== Note ====
 + 
 +<wrap important>important</wrap> Octav-George Lecca afirmă în lucrarea ”Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova” că Radu Mihalcea a fost căsătorit cu Sofia Neagu din Negoești / pg. 440 dar în zapisul de la [[15_septembrie_1684|15 septembrie 1684]] se specifică numele de Arghira, de origine greacă.<wrap help>help</wrap> 
  
-Octav-George Lecca afirmă în lucrarea ”Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova” că Radu Mihalcea a fost căsătorit cu Sofia Neagu din Negoești / pg. 440 dar în zapisul de la [[15_septembrie_1684|15 septembrie 1684]] se specifică numele de Arghira, de origine greacă.+{{tag>radu_mihalcea stanesti drajna_de_jos diata clacas}}
  • radu_mihalcea.1559947516
  • Ultima modificare: 2019/06/08 01:45
  • de către admin