Radu Mihalcea Cândescu

Radu Mihalcea Cândescu, fost mare comis (d. 1658), era fiul lui Neagoe, vel stolnic la 1601, si al Caplei din Bădeni38) help sau al vornicului Mihalcea din Pătârlagele și al Despinei39), căsătorit cu jupâneasa Arghira de origine greacă40).

A avut o soră și trei frați:

  • Jupânița Preda;
  • Pătrașcu Mihalcea;
  • Moise Mihalcea logofăt;
  • Negoiță Mihalcea clucer41)

Familia Cândescu a deținut domenii importante în Buzău dar și în zona noastră, în Cerașu și Slon. A fost postelnic în 1631 și solul lui Matei Basarab în Transilvania - 1647, căsătorit cu Arghira Mihalcea (o grecoaică)42)43).

Marele comis Radu Mihalcea sau Mihălcescu mai era cunoscut și ca Bădeanu, Radu din Pătârlegele sau Cândescu.

Cândeștii erau înrudiți cu familiile domnitoare și au avut începând cu veacul al XVI-lea funcții importante în conducerea Țarii Românești.

”Prin boierii de la Buzău se fac și se răstoarnă domnii în anumite timpuri ale veacului al XVI-lea”, scria Nicolae Iorga. El se referea în primul rând la boierii Cândescu, numiți și Bădeni, Pătârlăgineni sau Mihălcești care, între secolele al XV-lea și al XVIII-lea, au dat țării dregători ca vistier, vornic, agă, comis, serdar, mare serdar, mare logofăt44).

Familia Cândescu a venit din Țara Hețegului în secolul XIII, numele lor strămoșesc fiind ”Kendeffy”. Se spune că au venit cu 10000 de oi și doi desagi cu aur, cu care au cumpărat pământuri la mânăstirea Bradu în satul Bădeni, luând numele de ”Bădeni”. După un timp s-au mutat la Pâtârlagele, luând iar numele zonei ”Pătârlăgeni”, apoi s-au numit ”Mihălcești”, deoarece Mihai Viteazul a numit Ban de Brăila și Buzău pe Mihalcea Cândescu și au menținut numele. În anul 1580 s-au mutat în Cândești, erau deja erau o familie foarte înstărită, deținând multe domenii45).

În anul 1643 boierul Radu Mihalcea, lărgind domeniu, cumpără de la Udrea (comis), fiul boierului decedat Hrizea, moșie în Drajna de Jos și Stănești, adeverită prin hrisovul de la 18 noiembrie 1643.

Prin hrisovul din 28 iunie 1647, domnitorul Matei Basarab îi întărește lui Radu Mihalcea munți din Slon și Buzău: „jupân Radu vel comis şi cu frati lui ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii mele de a-și apăra munții lor de către hotarăle ungurești pre unde le scrie hotarul și semnile bătrâne în dreptul soriului Hartagul în sus şi prin surduci lângă poiană din calea pre din sus şi în drept în Băsca cea mare şi iar în drept în vrăhul Căraiului şi în drept în Băsca cea mică, din Băsca cea mică în capu Giurgiuvului din sus ocolit Giurgiuvul şi muntele Muşai şi în drept iarăşi în Băsca cea mică în capu lui Miclăuş şi în drept în valea Stănilor în capul Muntiorului din sus şi valea Milii în jos, iar până în Băsca şi din Băsca în capul Fetii mari şi dealul în jos până în curmaturile Calului, şi în drept în curmăturile sterigurilor şi de acolo în capul poenii Tihreului din sus şi Grămăticul în jos până în apa Buzăului şi Buzău în sus până iar în Harţag46).

Deși comisul Radu își clădise la Cândești case fortificate și o frumoasă biserică, el va fi atras de pitorescul peisaj al Drajnei de Jos și va construi aici o culă cu patru turnuri, fortăreață care a fost asediată în 1798 de oștile turcești ale lui Pasvan-Oglu și ale cărui ruine au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea de către generalul Iacob Lahovary, primul soț al Elenei Kretzulescu, proprietara Drajnei47).

Mormântul lui Radu Mihalcea Cândescu - imagine hoinariromani.ro

Marele comis Radu a fost omorât în august 165848) deMihnea al III-lea Radu (Mihail Radu), pe când era Mare vornic: ”Dupe aceasta nu multă vreme trecând, Mihnea fiind îndemnat de dracul, iar i-au abătut de și-au tăiat boerii, câți i-au mai remas, anume, Radul vel vornic Cândescul, cu doi frați ai lui Negoiță și Moise… etc49).

În același incident a fost omorât și ginerele lui Radu Mihalcea, Vasile Câmpineanu 50). Se spune că au fost ”aruncați din casele domnești jos (Târgoviște) cu lanțurile de grumazi iar dorobanții se bucura și-i călca cu picioarele și-și bătea joc de trupurile lor. Causa omorîrei a fost că boerii s-au împotrivit planului nebunesc al domnuluI de a ridica răsboiu asupra Turcilor, lucru patriotic susținut de toți boerii, uciși fără vină51).

Ginerele lui Radu Mihalcea fiind ucis, ”fiica sa Neacșa, a fost pusă la torturi și deposedată de toată averea52).

Domeniul din Drajna va fi lăsat moștenire fiicei sale Rada Mihalcea Cândescu, care se va căsători cu Constantin Filipescu Mărgineanu, mare căpitan și celebru cronicar.

În arborele genealogic al familiei se indică existența a trei copii ai lui Radu Mihalcea Cândescu:53)

  • Rada Mihalcea Cândescu, căsătorită cu Constantin Filipescu
  • Constantin - mare paharnic
  • Neacșa 54), căsătorită cu Vasile Câmpineanu

Boierul Radu Mihalcea Cândescu este înmormântat la Biserica veche Adormirea Maicii Domnului din Cândești, Buzău.

La conacul de la Cândești al familiei Cândescu a realizat o bună parte din operă marele artist plastic Nicolae Grigorescu, care timp de aproape 14 ani a lucrat la Cândești, unde avea o cameră și un foișor unde picta.

Marele pictor era bun prieten cu moșierul Gogu Iliescu, el însuși un talentat artist plastic amator. Grigorescu a creat la Cândești peste 150 de tablouri, dintre care amintim "Apus de soare în Bărăgan", "Femeie la gura sobei", "Aratul", "Han pe Valea Buzăului", "Țăranca din Bisoca" și multe altele. De asemenea, Henri Coandă a trecut de multe ori, în tinerețea sa, pe la frumosul conac din Cândești al boierului Gogu Iliescu, fiind îndrăgostit de frumoasa fiică a acestuia, Elisa, tatăl marelui savant fiind prieten cu boierul Iliescu55).

Cândești este un sat în comuna Vernești din județul Buzău unde familia Cândescu deținea domenii întinse, printre care:

important Octav-George Lecca afirmă în lucrarea ”Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova” că Radu Mihalcea a fost căsătorit cu Sofia Neagu din Negoești / pg. 440 dar în zapisul de la 15 septembrie 1684 se specifică numele de Arghira, de origine greacă.help


38)
conform: ”Boerii lui Mihai Viteazul în jurul unei improvizații istorico-genealogice” - Emanoil Hagi Mosco p. 8.
39)
conform: ”Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova” - Octav George Lecca p.22
40)
nume consemnat în zapisul de donație a mănăstirei Bradul scris de Constantin Filipescu la 15 septembrie 1684
41) , 53)
Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova - Octav George Lecca
42)
„Istoricul domniilor Țării Românești - de Constantin Filipescu”, volum editat Nicolae Iorga în 1902
43)
zapis din 15 septembrie 1684 scris de Constantin Filipescu
46)
hrisov din 28 iunie 1647
47)
Dumitru Kretzulescu-Warthiadi, Istoricul castelului din Drajna, a regiunii înconjură-toare și a familiei care-l stăpânește de peste 300 de ani, 1957 – 1959 + foto, Arhiva INP, Dosar DMI (Direcția Monumentelor Istorice).
48)
Ștefan Aftodor, Observații privind relația lui Mihnea al III-lea Radu cu marea boierime din Țara Românească
49)
Mag. istoric. Cronica anonină, pag. 351
50)
numele de Câmpineanul, vine de la mosia veche ”Câmpina” din Prahova
51)
Familiile boiereşti române - istorie si genealogie - (dupa izvoare autentice).
52)
Vezi moartea 1ui: Fotino, Ist. Daciel IV, 108
54)
Istoriile domnilor Ţării-Romăneşti - Cuprinzînd Istoria munteană de la început pănă la 1688 Constantin Filipescu
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
  • radu_mihalcea
  • Ultima modificare: 2020/07/29 22:58
  • de către cristian