Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului

Primul hrisov de atestare din Drajna se referă la satul Stănești (înglobat Drajnei de Sus) fiind datat 1 decembrie 1429, dat la Argeş, prin care Dan al II-lea, urmaşul lui Mircea cel Bãtrân, emitea un act de dănie unor boieri ai săi (Dumitru din Maniaci, Balea, Bârseanu) pentru satele: Maniaciul, Poienile Vărbilăului, jumătate din Izvoranii de la Dealu Mare - azi Valea Călugărească, precum și a treia parte din Stănești.

Alt hrisov important este cel de hotãrnicie al lui Neagoe Basarab emis la 10 iulie 1517 prin care certifică moșnenilor (termen folosit pentru prima oară) din Stănești și Drajna hotarele moșiei lor „din jos, din piatra Berevoieștilor, drept în sus la curmătură, la piatra Șăbianului, la Piscul Găteștilor, la Vârtej, Piscul Globului, la gura Ogritinului, Drajna de Sus, Fântâna Teiului, drept în apa Teleajenului și Teleajenul în jos, iarăși în piatra Berevoieștilor”.

Boierul Hrizea, mare vornic, a fost primul proprietar al domeniului din Drajna de Jos prin cumpărarea a mai multor moșii de la săteni, în special din câmpia Stăneștilor.

După moartea boierului, în anul 1643, fiu lui, Udrea (comis), a vândut moșia lui Radu Mihalcea Cândescu, fost mare comis 172), din Pătârlagele - Buzău, atestată prin hrisovul de la 18 noiembrie 1643, el deținând domenii în Cerașu și Slon.

Familia Cândescu a venit din Țara Hețegului în secolul XIII, numele lor strămoșesc fiind Kendeffy, această familie a fost una dintre cele mai bogate din România. Se spune că au venit cu 10 000 de oi și doi desagi cu aur, cu care au cumpărat pământuri la mânăstirea Bradu în satul Bădeni, luând numele de ”Bădeni”.

După moartea lui Radu Mihalcea Cândescu în 1658, domeniul rămâne moștenire fiicei sale Rada Mihalcea Cândescu care se căsătorește cu Constantin Filipescu-Mărgineanu, (d. octombrie 1696) căpitan și cronicar, domeniul trecând în proprietatea familiei Filipescu care aveau origini la Filipeștii de Târg.

Boierul Constantin Filipescu Mărgineanu lărgește proprietatea cumpărând de la Ion Abagiu partea lui de moșie de la Stănești, adeverită prin hrisovul de hotărnicie a 12 boieri din 21 iunie 1684 173).

Istoricul familiei (Dumitru Kretzulescu Warthiadi), îi atribuie lui Constantin Filipescu Mărgineanu ridicarea caselor boierești de la Drajna.

Conform dorințelor sale cuprinse în diata întocmită la 1696, moșia împreună cu moara de la Drajna de jos a revenit fiului său mijlociu, Grigore Filipescu174)

La rândul său, clucerul Grigore Filipescu a împărțit moșia de la Drajna și Stănești celor doi băieți. Prin diata sa de la 1736175), a lăsat moșia de la Drajna de Jos cu moara „cât au cumpărat moșii mei Rada și Constantin” băiatului său mic, Pană. Moșia Stănești „ce au cumpărat tatăl meu de la Ion Abagiul și ce au cumpărat mumă-mea și eu în urmă, și Cetățeaua și alți munți ce sunt în hotarul acesta” le-a lăsat baiatului mai mare, Radu. Rumânii din Drajna urmau să-i împartă între ei.

De la Pană, moșia de la Drajna cu moara de acolo, a trecut în stăpânirea fiului său mai mare, Nicolae, iar de la acesta, unicul său băiat, Alexandru Filipescu (născut la 1787), de numele căruia se leagă refacerea și organizarea domeniului boieresc.

Conform dorinței testamentare a lui Alexandru N. Filipescu, Drajna de Jos a revenit nepoatei sale, Elena Kretzulescu, fata Mariei Filipescu și a agăi Constantin Kretzulescu. La moartea lui Alexandru Filipescu, s-a creat un consiliu de tutelă, format printre alții din dr. Nicolae Kretzulescu și Nicolae Racoviță, care trebuiau să administreze averea, inclusiv domeniul de la Drajna de Jos, până la majoratul Elenei. După divorul de primul ei soț, generalul Jaques Lahovary, fost ministru de război și ministru de externe, Elena s-a recăsătorit cu generalul adjutant Panait Warthiadi. Urmând exempolul bunicului său, Elena a lăsat moștenire domeniul de la Drajna de Jos nepotului ei, fiului lui Dumitru Warthiadi, Constantin D. Warthiadi, ultimul proprietar al moșiei înainte de exproprierea forțată din anul 1949176).

  1. Udrea Hrizea = help
  2. Radu Mihalcea Cândescu (d. 1658) = Arghira Mihalcea
  3. Grigore Filipescu (d. 1737) = Ilinca
  4. Pană II Filipescu (d. 1792) = Ana Câmpineanu
  5. Nicolae Filipescu = Smaranda Sturdza
  6. Alexandru Filipescu ”Drăjneanu” (1787-1856) = Profira Cuzin (1790-1888)
  7. Maria Filipescu-Kretzulescu (1835-1878) = Constantin Kretzulescu (1798-1863)
  8. Elena Kretzulescu (1857-1930) = Panait Warthiadi (1847-1911)
  9. Dumitru Kretzulescu-Warthiadi (1885-1970) = help
  10. Elena Kretzulescu Aldea = Gheorghe Aldea help

172)
Genealogia a 100 de case din Tara Romînească și Moldova - Octav George Lecca
173)
Societatea Drajna - Acte, doc. nr. 96
174)
N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, 1902, p 161 și urm.
175)
Danic, fond Mitropolia București. doc. LXXIX/12. 7244 martie 21
176)
Irina Aurora Paveleț - Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, an XVII, nr. 1-2, București 2006
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
Poți scrie un comentariu dacă ești logat pe Enciclopedia Drajna.
  • proprietarii_domeniulul_de_la_drajna_de_jos_si_ai_castelului
  • Ultima modificare: 2021/03/25 18:41
  • de către cristian