Primăria Drajna

Primăria Comunei Drajna a luat fiinţă în anul 1864, în Drajna de Jos, odată cu adoptarea legii rurale. Aceasta administra satele Chiriţeşti, Ciocracu, Drajna de Jos, Făgetu şi Podurile.

În urma reorganizării din anul 1904, comuna va intra în organizarea plăşii Drajna, cu reşedinţa administrativă în Vălenii de Munte şi va pierde satul Podurile, care va fi declasat la statutul de cătun. Ulterior rămâne doar cu satele Drajna de Jos şi Făget (în perioada 1925-1942).

Primăria Comunei Drajna de Jos din punct de vedere al atribuţiilor, intra sub incidenţa Legii rurale din 1864, având obligaţia înregistrării actelor de stare civilă, administrării bugetului propriu, încurajarea şi efectuarea statisticilor în agricultură, industrie şi comerţ, organizarea expoziţiilor de animale domestice şi produse agricole, organizarea şi întreţinerea şcolilor a cursurilor pentru adulţi, crearea de biblioteci, acordarea asistenţei sociale şi sanitare, acordarea sprijinului juridic persoanelor lipsite de mijloace, efectuarea lucrărilor edilitare şi de sistematizare a satelor, încasarea taxelor şi impozitelor locale etc. 1)

În anul 1864, concomitent cu punerea în aplicare a legii rurale satul Drajna de Sus devine comună rurală, fără a avea însă în componenţa sa alte sate.

Primăria Drajna de Jos se desfiinţează în anul 1968, atribuţiile fiindui preluate de Primăria Drajna de Sus, devenită acum Primăria Comunei Drajna.

Din punct de vedere administrativ aparţinea de Plasa Teleajen. Din anul 1942 Primăria comunei Drajna de Sus, va avea în administrare două sate: Drajna de Sus şi Făget şi este inclusă în plasa Văleni, ulterior, din 1950 în raionul Teleajen.

Conform acestei legii de organizare, fiecare comună este obligată să aibă o primărie ale cărei atribuţii erau: ajutorarea şi întreţinerea persoanelor fără adăpost, plata preoţilor, asigurarea învăţământului obligatoriu prin construirea de şcoli, constituirea unui corp de pompieri, aprobarea şi executarea planului economic şi a bugetului local, ocrotirea drepturilor cetăţenilor, menţinerea ordinii publice, sistematizarea, efectuarea de lucrări edilitare, construcţia şi repararea drumurilor şi podurilor de interes local, amenajarea cursurilor de apă care se pot efectua cu posibilităţi locale, precum şi buna gospodărire a acestora.

Aceasta avea ca organ de conducere consiliul comunal condus de un primar, ales prin vot secret.

Începând din anul 1968 în administrarea sa intră şi satul Drajna de Jos. 2)

Primăria Comunei Ogretin a luat fiinţă în urma reorganizării administrative din anul 1864, fără a avea în componenţă alte sate.

Comuna aparţinea de plasa Teleajen şi ulterior de plasa Drajna (1904).

Începând cu anul 1908 comuna are oficial trei sate: Cătunu, Ogretin, Poiana Mierlei, sate pe care le administreză până în anul 1942, când pierde statul de comună şi rămâne sat în componenţa comunei Râncezi.

Primăria se reînfiinţează în anul 1950 când Ogretin redevine comună în raionul Teleajen funcţionând până în anul 1968.

Instituţia a funcţionat sub denumirea de Primăria Comunei Ogretin (1864-1942), şi de Sfat Popular al Comunei Ogretin (1950-1968). 3)


1)
PH-F-00176 Primăria Comunei Drajna de Jos (1883-1968).
2)
PH-F-00177 Primăria Comunei Drajna de Sus (1881-1968).
3)
PH-F-01000 Sfatul Popular al Comunei Ogretin (1940-1968).
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
Poți scrie un comentariu dacă ești logat pe Enciclopedia Drajna.
  • primaria_drajna
  • Ultima modificare: 2020/08/18 21:57
  • de către cristian