Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
Urmatoarea versiuneAmbele părți următoarea reviziune
ogretin [2021/01/19 23:01] – [De prin ziare] cristianogretin [2021/04/05 21:21] cristian
Linia 21: Linia 21:
 O altă variantă a provenienței numelui ar veni din partea lui [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Augustin_Bunea|Augustin Bunea]], care afirmă existența unei familii de români, **Ugrinus**, din „Țara Românilor” de lângă Olt, care a intrat în grația regească în lupta de la Morava, primind pâmânturi. Această familie sau descendenții lor, probabil, au deținut moșii în comună în jurul anilor 1200.<wrap help>help</wrap> O altă variantă a provenienței numelui ar veni din partea lui [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Augustin_Bunea|Augustin Bunea]], care afirmă existența unei familii de români, **Ugrinus**, din „Țara Românilor” de lângă Olt, care a intrat în grația regească în lupta de la Morava, primind pâmânturi. Această familie sau descendenții lor, probabil, au deținut moșii în comună în jurul anilor 1200.<wrap help>help</wrap>
  
-//„În lupta de la Morava sau în alte răsboaie de mai înainte se vor fi distins - ca de obiceiu - mulți Români din Țara Oltului și se vor fi făcut prin acestea vrednici de grația regească. Un astfel de Român viteaz va fi fost și acela care a căpătat în ”Țara Românilor” de lângă Olt, cu drept de nobilitate ungară, satele Făgăraș și Sâmbăta, pe cari apoi un coborâtor al dânsului, numit magistrul Ugrinus și le reclamă dela niște uzurpatori în adunarea generală ținută la Alba-Iulia la anul 1291 de către regele ungar Andreiu III și de toți nobilii, Sașii, Săcuii și Românii. Împrejurarea că chiar și Românii recunoscură în fața regelui dreptul lui Ugrinus, ne arată că și acesta era Român.  +//„În lupta de la Morava sau în alte răsboaie de mai înainte se vor fi distins - ca de obiceiu - mulți Români din Țara Oltului și se vor fi făcut prin acestea vrednici de grația regească. Un astfel de Român viteaz va fi fost și acela care a căpătat în ”Țara Românilor” de lângă Olt, cu drept de nobilitate ungară, satele Făgăraș și Sâmbăta, pe cari apoi un coborâtor al dânsului, numit magistrul Ugrinus și le reclamă dela niște uzurpatori în adunarea generală ținută la Alba-Iulia la anul 1291 de către regele ungar Andreiu III și de toți nobilii, Sașii, Săcuii și Românii. Împrejurarea că chiar și Românii recunoscură în fața regelui dreptul lui Ugrinus, ne arată că și acesta era Român.// 
-Numele Ogrea, Ugrina și Lugrina îl găsim și în cetățile Dalmației în evul mediu. În Ardeal avem satele Ogra pe Murăș și Ugra lângă Olt, în județul Prahova din România avem comuna Ogretin, iar spre apus de muntele Paring pe malul Jiului hartele militare înseamnă numele dealului Ogrina. Toate acestea dovedesc că magistrul Ugrinus, ai cărui înaintași încă trăise în ”Țara Românilor”, era Român, cu atât mai vârtos ca familia boierească Hârsan (Herszeni) se ține coborâtoare din familia lui Ugrinus.”// ((Stăpânii Ţării Oltului-Discurs de intrare în Academia Română - Augustin Bunea 1910, pg. 9-10))+ 
 +//Numele Ogrea, Ugrina și Lugrina îl găsim și în cetățile Dalmației în evul mediu. În Ardeal avem satele Ogra pe Murăș și Ugra lângă Olt, în județul Prahova din România avem comuna Ogretin, iar spre apus de muntele Paring pe malul Jiului hartele militare înseamnă numele dealului Ogrina. Toate acestea dovedesc că magistrul Ugrinus, ai cărui înaintași încă trăise în ”Țara Românilor”, era Român, cu atât mai vârtos ca familia boierească Hârsan (Herszeni) se ține coborâtoare din familia lui Ugrinus.”// ((Stăpânii Ţării Oltului-Discurs de intrare în Academia Română - Augustin Bunea 1910, pg. 9-10)) 
 ===== Istoric ===== ===== Istoric =====
  
Linia 31: Linia 33:
 În ceea ce privește delimitarea moșiei moșnenilor Ogretineni, fostul primar al comunei, Ilie Chivulescu, precizează că: ”//pe la 1800, moșia satului Ogretin a fost hotărnicită și împărțită tuturor neamurilor care se trăgeau din [[:pantescii|Sutașu]] (Pânteștii), recunoscându-le drepturile de proprietari moșneni cu hotare limitate de către vecini//”. În ceea ce privește delimitarea moșiei moșnenilor Ogretineni, fostul primar al comunei, Ilie Chivulescu, precizează că: ”//pe la 1800, moșia satului Ogretin a fost hotărnicită și împărțită tuturor neamurilor care se trăgeau din [[:pantescii|Sutașu]] (Pânteștii), recunoscându-le drepturile de proprietari moșneni cu hotare limitate de către vecini//”.
  
-//”Peste un ceas de drum sîntem în Ogretin. La drum ies obișnuitele cîrciume cu umbrare; case foarte bune, cu pridvorul pe stîlpi frumos lucrați. Mulți dintre săteni sînt desăvîrșiți meșteri în săparea lemnului și din neam în neam trece știința meșteșugului de a înfrumuseța locuințele. Un vechiu sälaș de moșneni. bine încunjurat cu zid, închide vederea; la poartă se înseamnă data clădirii. În mijlocul curții largi, casa înnaltă, urnbroasă, are înfățișarea unui castel de apărare”// ((Țara Românilor, jud. Prahova - N. Iorga)) .+//”Peste un ceas de drum sîntem în Ogretin. La drum ies obișnuitele cîrciume cu umbrare; case foarte bune, cu pridvorul pe stîlpi frumos lucrați. Mulți dintre săteni sînt desăvîrșiți meșteri în săparea lemnului și din neam în neam trece știința meșteșugului de a înfrumuseța locuințele. Un vechiu sälaș de moșneni. bine încunjurat cu zid, închide vederea; la poartă se înseamnă data clădirii. În mijlocul curții largi, casa înnaltă, urnbroasă, are înfățișarea unui castel de apărare”//((Țara Românilor, jud. Prahova - N. Iorga)).
  
-Așezarea este foarte veche, primul hrisov care atestă așezarea datează din [[:1_septembrie_1486|1 septembrie 1486]] - 31 august 1487, când printr-o carte domnească, Vlad Călugărul consfințea unui anume Stângaciu jumătate din Ogretin și o stână în Tătarul, iar lui Stan Costișatul și fratelui său Vlaicu, cealaltă jumătate dei Ogretin și o stână la Clăbucet, cealaltă jumătate din Ogretin ei au cumpărat-o de la un anume Baico din Blejoi((Drajna și Ogretin sate de moșneni - Nicolae Costea Teleajen)) .+Așezarea este foarte veche, primul hrisov care atestă așezarea datează din [[:1_septembrie_1486|1 septembrie 1486]] - 31 august 1487, când printr-o carte domnească, Vlad Călugărul consfințea unui anume Stângaciu jumătate din Ogretin și o stână în Tătarul, iar lui Stan Costișatul și fratelui său Vlaicu, cealaltă jumătate dei Ogretin și o stână la Clăbucet, cealaltă jumătate din Ogretin ei au cumpărat-o de la un anume Baico din Blejoi((Drajna și Ogretin sate de moșneni - Nicolae Costea Teleajen)).
  
 Din secolul al XVI-lea nu mai sunt documente despre Ogretin, doar în registrele Brașovului, Ogretinul figura cu negustori și cărăuși participanți la comerțul cu Transilvania. Din secolul al XVI-lea nu mai sunt documente despre Ogretin, doar în registrele Brașovului, Ogretinul figura cu negustori și cărăuși participanți la comerțul cu Transilvania.
Linia 41: Linia 43:
 Despre aceeași confruntare vorbește și [[:hrisovul_bataliei_de_la_ogretin_din_29_ianuarie_1604|hrisovul lui Radu Șerban, din 29 ianuarie 1604]], prin care cinsfințea stăpânirea lui Radu și Preda Buzescu asupra Târgu Jiului pentru credincioasa slujbă ce au adus-o în lupta de la Ogretin, când: Despre aceeași confruntare vorbește și [[:hrisovul_bataliei_de_la_ogretin_din_29_ianuarie_1604|hrisovul lui Radu Șerban, din 29 ianuarie 1604]], prin care cinsfințea stăpânirea lui Radu și Preda Buzescu asupra Târgu Jiului pentru credincioasa slujbă ce au adus-o în lupta de la Ogretin, când:
  
-//„Simion Voevod a ridicat pe hanul și a adunat atâta mulțime de oaste de turci și de tătari și leși și moldoveni și cazaci, încât nimeni nu putea vedea capătul oștilor și lungimea lor și au venit asupra domniei mele. Și întru acestea, dacă am văzut așa domnia mea, atâta mulțime de oști ale lor, ne-am așezat cu toate oștile noastre la un loc numit Ogretin… într-o zi de luni 13 zile ale lunii septembri. Astfel au venit multă mulțime de oști de-ale lor asupra noastră a tuturora și au năvălit peste noi și au aruncat ei atât de multe din săgețile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea fața soarelui de săgețile lor și de atâta bătălie răsunau codrii și munții de bătălia lor și nu se puteau înțelege unul cu altul. Iar întru acestea, cinstiți dregători ai domniei mele mai sus numiți, ei s-au străduit cu slujbă dreaptă și credincioasă și cu vărsare de sânge dinaintea feții domniei mele și a tuturor dregătorilor și boierilor domniei mele și întru nimic nu și-au pierdut credința, nici dușmanilor noștri n-au întors spatele, fără încetare și-au vărsat șângele lor pentru domnia mea și pentru creștinii țării domniei mele, încât putem spune cu adevăr pentru dregătorul domniei mele, răposatul jupân Stroe fost mare stolnic, dacă a văzut el această greutate și nevoie asupra capului domniei mele, el s-a luptat cu atât mai mult cu dușmanii domniei mele pentru domnia mea și pentru legea creștinească și pentru patria noastră, ca să ne coată din mâna dușmanilor noștri. Și a fostmare jupân Stroe, fost mare stolnic, în război și apoi a murit în 2 zile ale lunii octombrie….”// ((Fragment din  [[:hrisovul_bataliei_de_la_ogretin_din_29_ianuarie_1604|hrisovul lui Radu Șerban]])) .+//„Simion Voevod a ridicat pe hanul și a adunat atâta mulțime de oaste de turci și de tătari și leși și moldoveni și cazaci, încât nimeni nu putea vedea capătul oștilor și lungimea lor și au venit asupra domniei mele. Și întru acestea, dacă am văzut așa domnia mea, atâta mulțime de oști ale lor, ne-am așezat cu toate oștile noastre la un loc numit Ogretin… într-o zi de luni 13 zile ale lunii septembri. Astfel au venit multă mulțime de oști de-ale lor asupra noastră a tuturora și au năvălit peste noi și au aruncat ei atât de multe din săgețile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea fața soarelui de săgețile lor și de atâta bătălie răsunau codrii și munții de bătălia lor și nu se puteau înțelege unul cu altul. Iar întru acestea, cinstiți dregători ai domniei mele mai sus numiți, ei s-au străduit cu slujbă dreaptă și credincioasă și cu vărsare de sânge dinaintea feții domniei mele și a tuturor dregătorilor și boierilor domniei mele și întru nimic nu și-au pierdut credința, nici dușmanilor noștri n-au întors spatele, fără încetare și-au vărsat șângele lor pentru domnia mea și pentru creștinii țării domniei mele, încât putem spune cu adevăr pentru dregătorul domniei mele, răposatul jupân Stroe fost mare stolnic, dacă a văzut el această greutate și nevoie asupra capului domniei mele, el s-a luptat cu atât mai mult cu dușmanii domniei mele pentru domnia mea și pentru legea creștinească și pentru patria noastră, ca să ne coată din mâna dușmanilor noștri. Și a fostmare jupân Stroe, fost mare stolnic, în război și apoi a murit în 2 zile ale lunii octombrie….”// ((Fragment din  [[:hrisovul_bataliei_de_la_ogretin_din_29_ianuarie_1604|hrisovul lui Radu Șerban]])).
  
-Vezi [[:batalia_de_la_ogretin_si_stanesti|Bătălia de la Ogretin și Stănești]] sau [[https://drive.google.com/file/d/0B-nYW9uTho6od3d3X2ZIVURnc0k/edit?usp=sharing|Luptele de la Ogretin și Teișani din zilele de 13 și 14 septemvrie 1602 (7111)]] ((General P.V. Năsturel (pagina 840).)) .+Vezi [[:batalia_de_la_ogretin_si_stanesti|Bătălia de la Ogretin și Stănești]] sau [[https://drive.google.com/file/d/0B-nYW9uTho6od3d3X2ZIVURnc0k/edit?usp=sharing|Luptele de la Ogretin și Teișani din zilele de 13 și 14 septemvrie 1602 (7111)]] ((General P.V. Năsturel (pagina 840).)).
  
 Alte hrisoave care sunt legate de satul Ogretin: Alte hrisoave care sunt legate de satul Ogretin:
Linia 66: Linia 68:
 Iată ce spunea G.M. Murgoci, în 1906, despre transport și cazare în satul Ogretin: Iată ce spunea G.M. Murgoci, în 1906, despre transport și cazare în satul Ogretin:
  
-//”Ogretinul este satul cel mai măricel din această vale. Han: Ioan Anastasescu, în mijlocul satului, în șosea; băutură, mîncare și loc de dormit (50 de bani patul). Tot el este și proprietar de trăsuri care fac cursele la Valeni și Ploiești; M. Pănculescu, numai vara. Trăsurile pleacă vara la oarele 5, iarna la 7 oare dimineața (afară de Crăciun, Paște, Anul Nou și Bobotează). La Ploiești ajung la 9 oare vara și la 10 jumătate iarna, cu popas la Valeni o oară: la Poiana 2 oare. Plata, după învoiala. Cursa Ogretin-Ploiești 6-8 lei. Trăsura cu ziua, 8-10 lei pe zi”// ((G.M. Murgoci - Valea Teleajenului în vederea excursiunilor)) .+//”Ogretinul este satul cel mai măricel din această vale. Han: Ioan Anastasescu, în mijlocul satului, în șosea; băutură, mîncare și loc de dormit (50 de bani patul). Tot el este și proprietar de trăsuri care fac cursele la Valeni și Ploiești; M. Pănculescu, numai vara. Trăsurile pleacă vara la oarele 5, iarna la 7 oare dimineața (afară de Crăciun, Paște, Anul Nou și Bobotează). La Ploiești ajung la 9 oare vara și la 10 jumătate iarna, cu popas la Valeni o oară: la Poiana 2 oare. Plata, după învoiala. Cursa Ogretin-Ploiești 6-8 lei. Trăsura cu ziua, 8-10 lei pe zi”//((G.M. Murgoci - Valea Teleajenului în vederea excursiunilor)).
  
 [{{:valea_ogretinului.jpg?direct&400 | Valea Ogretinului - vedere Leurdeanu}}] [{{:valea_ogretinului.jpg?direct&400 | Valea Ogretinului - vedere Leurdeanu}}]
Linia 107: Linia 109:
 4 lei i-am dat de ș-au luoat căte ceva de Moși 4 lei i-am dat de ș-au luoat căte ceva de Moși
 1 leu și 20 parale i-am dat la Sămpetru 1 leu și 20 parale i-am dat la Sămpetru
-3 lei i-am dat maichi de ș-au luoat un androc de la tărgu.((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga))+3 lei i-am dat maichi de ș-au luoat un androc de la tărgu((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga)).
  
 **Socoteală de familie din 1849, de interes pentru prețuri** **Socoteală de familie din 1849, de interes pentru prețuri**
Linia 121: Linia 123:
 6 lei și 34 parale ăn 3 sfanți i-am dat maichi 6 lei și 34 parale ăn 3 sfanți i-am dat maichi
 12 lei și 6 parale de au împrumutt pă cumnatu Neculai de ș-au luoat mălăiu 12 lei și 6 parale de au împrumutt pă cumnatu Neculai de ș-au luoat mălăiu
-1 leu și 32 parale i-am dat de ș-au luat colăcei li oale de Moși ((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga))+1 leu și 32 parale i-am dat de ș-au luat colăcei li oale de Moși((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga)).
  
 ===== Școala ===== ===== Școala =====
Linia 138: Linia 140:
   * [[:cruce_de_piatra_iv_ogretin|Cruce de piatră IV Ogretin]];   * [[:cruce_de_piatra_iv_ogretin|Cruce de piatră IV Ogretin]];
   * [[:cruce_de_piatra_v_ogretin|Cruce de piatră V Ogretin]];   * [[:cruce_de_piatra_v_ogretin|Cruce de piatră V Ogretin]];
 +
 ===== Lăcașuri de cult ===== ===== Lăcașuri de cult =====
  
Linia 173: Linia 176:
  
  
-{{tag>ogretin monumente_de_pomenire_drajna monumente_istorice_drajna monumente_funerare_drajna mori_de_apa_drajna cruci_de_piatra}}+{{tag>ogretin monumente_de_pomenire_drajna monumente_istorice_drajna monumente_funerare_drajna mori_de_apa_drajna cruci_de_piatra impletitul}}
  • ogretin
  • Ultima modificare: 2022/04/30 18:15
  • de către cristian