Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare Urmatoarea versiuneAmbele părți următoarea reviziune | ||
ogretin [2021/01/19 23:01] – [De prin ziare] cristian | ogretin [2021/04/05 21:21] – cristian | ||
---|---|---|---|
Linia 21: | Linia 21: | ||
O altă variantă a provenienței numelui ar veni din partea lui [[https:// | O altă variantă a provenienței numelui ar veni din partea lui [[https:// | ||
- | //„În lupta de la Morava sau în alte răsboaie de mai înainte se vor fi distins - ca de obiceiu - mulți Români din Țara Oltului și se vor fi făcut prin acestea vrednici de grația regească. Un astfel de Român viteaz va fi fost și acela care a căpătat în ”Țara Românilor” de lângă Olt, cu drept de nobilitate ungară, satele Făgăraș și Sâmbăta, pe cari apoi un coborâtor al dânsului, numit magistrul Ugrinus și le reclamă dela niște uzurpatori în adunarea generală ținută la Alba-Iulia la anul 1291 de către regele ungar Andreiu III și de toți nobilii, Sașii, Săcuii și Românii. Împrejurarea că chiar și Românii recunoscură în fața regelui dreptul lui Ugrinus, ne arată că și acesta era Român. | + | //„În lupta de la Morava sau în alte răsboaie de mai înainte se vor fi distins - ca de obiceiu - mulți Români din Țara Oltului și se vor fi făcut prin acestea vrednici de grația regească. Un astfel de Român viteaz va fi fost și acela care a căpătat în ”Țara Românilor” de lângă Olt, cu drept de nobilitate ungară, satele Făgăraș și Sâmbăta, pe cari apoi un coborâtor al dânsului, numit magistrul Ugrinus și le reclamă dela niște uzurpatori în adunarea generală ținută la Alba-Iulia la anul 1291 de către regele ungar Andreiu III și de toți nobilii, Sașii, Săcuii și Românii. Împrejurarea că chiar și Românii recunoscură în fața regelui dreptul lui Ugrinus, ne arată că și acesta era Român.// |
- | Numele Ogrea, Ugrina și Lugrina îl găsim și în cetățile Dalmației în evul mediu. În Ardeal avem satele Ogra pe Murăș și Ugra lângă Olt, în județul Prahova din România avem comuna Ogretin, iar spre apus de muntele Paring pe malul Jiului hartele militare înseamnă numele dealului Ogrina. Toate acestea dovedesc că magistrul Ugrinus, ai cărui înaintași încă trăise în ”Țara Românilor”, | + | |
+ | //Numele Ogrea, Ugrina și Lugrina îl găsim și în cetățile Dalmației în evul mediu. În Ardeal avem satele Ogra pe Murăș și Ugra lângă Olt, în județul Prahova din România avem comuna Ogretin, iar spre apus de muntele Paring pe malul Jiului hartele militare înseamnă numele dealului Ogrina. Toate acestea dovedesc că magistrul Ugrinus, ai cărui înaintași încă trăise în ”Țara Românilor”, | ||
===== Istoric ===== | ===== Istoric ===== | ||
Linia 31: | Linia 33: | ||
În ceea ce privește delimitarea moșiei moșnenilor Ogretineni, fostul primar al comunei, Ilie Chivulescu, precizează că: ”//pe la 1800, moșia satului Ogretin a fost hotărnicită și împărțită tuturor neamurilor care se trăgeau din [[: | În ceea ce privește delimitarea moșiei moșnenilor Ogretineni, fostul primar al comunei, Ilie Chivulescu, precizează că: ”//pe la 1800, moșia satului Ogretin a fost hotărnicită și împărțită tuturor neamurilor care se trăgeau din [[: | ||
- | //”Peste un ceas de drum sîntem în Ogretin. La drum ies obișnuitele cîrciume cu umbrare; case foarte bune, cu pridvorul pe stîlpi frumos lucrați. Mulți dintre săteni sînt desăvîrșiți meșteri în săparea lemnului și din neam în neam trece știința meșteșugului de a înfrumuseța locuințele. Un vechiu sälaș de moșneni. bine încunjurat cu zid, închide vederea; la poartă se înseamnă data clădirii. În mijlocul curții largi, casa înnaltă, urnbroasă, are înfățișarea unui castel de apărare”// | + | //”Peste un ceas de drum sîntem în Ogretin. La drum ies obișnuitele cîrciume cu umbrare; case foarte bune, cu pridvorul pe stîlpi frumos lucrați. Mulți dintre săteni sînt desăvîrșiți meșteri în săparea lemnului și din neam în neam trece știința meșteșugului de a înfrumuseța locuințele. Un vechiu sälaș de moșneni. bine încunjurat cu zid, închide vederea; la poartă se înseamnă data clădirii. În mijlocul curții largi, casa înnaltă, urnbroasă, are înfățișarea unui castel de apărare”// |
- | Așezarea este foarte veche, primul hrisov care atestă așezarea datează din [[: | + | Așezarea este foarte veche, primul hrisov care atestă așezarea datează din [[: |
Din secolul al XVI-lea nu mai sunt documente despre Ogretin, doar în registrele Brașovului, | Din secolul al XVI-lea nu mai sunt documente despre Ogretin, doar în registrele Brașovului, | ||
Linia 41: | Linia 43: | ||
Despre aceeași confruntare vorbește și [[: | Despre aceeași confruntare vorbește și [[: | ||
- | //„Simion Voevod a ridicat pe hanul și a adunat atâta mulțime de oaste de turci și de tătari și leși și moldoveni și cazaci, încât nimeni nu putea vedea capătul oștilor și lungimea lor și au venit asupra domniei mele. Și întru acestea, dacă am văzut așa domnia mea, atâta mulțime de oști ale lor, ne-am așezat cu toate oștile noastre la un loc numit Ogretin… într-o zi de luni 13 zile ale lunii septembri. Astfel au venit multă mulțime de oști de-ale lor asupra noastră a tuturora și au năvălit peste noi și au aruncat ei atât de multe din săgețile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea fața soarelui de săgețile lor și de atâta bătălie răsunau codrii și munții de bătălia lor și nu se puteau înțelege unul cu altul. Iar întru acestea, cinstiți dregători ai domniei mele mai sus numiți, ei s-au străduit cu slujbă dreaptă și credincioasă și cu vărsare de sânge dinaintea feții domniei mele și a tuturor dregătorilor și boierilor domniei mele și întru nimic nu și-au pierdut credința, nici dușmanilor noștri n-au întors spatele, fără încetare și-au vărsat șângele lor pentru domnia mea și pentru creștinii țării domniei mele, încât putem spune cu adevăr pentru dregătorul domniei mele, răposatul jupân Stroe fost mare stolnic, dacă a văzut el această greutate și nevoie asupra capului domniei mele, el s-a luptat cu atât mai mult cu dușmanii domniei mele pentru domnia mea și pentru legea creștinească și pentru patria noastră, ca să ne coată din mâna dușmanilor noștri. Și a fostmare jupân Stroe, fost mare stolnic, în război și apoi a murit în 2 zile ale lunii octombrie….”// | + | //„Simion Voevod a ridicat pe hanul și a adunat atâta mulțime de oaste de turci și de tătari și leși și moldoveni și cazaci, încât nimeni nu putea vedea capătul oștilor și lungimea lor și au venit asupra domniei mele. Și întru acestea, dacă am văzut așa domnia mea, atâta mulțime de oști ale lor, ne-am așezat cu toate oștile noastre la un loc numit Ogretin… într-o zi de luni 13 zile ale lunii septembri. Astfel au venit multă mulțime de oști de-ale lor asupra noastră a tuturora și au năvălit peste noi și au aruncat ei atât de multe din săgețile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea fața soarelui de săgețile lor și de atâta bătălie răsunau codrii și munții de bătălia lor și nu se puteau înțelege unul cu altul. Iar întru acestea, cinstiți dregători ai domniei mele mai sus numiți, ei s-au străduit cu slujbă dreaptă și credincioasă și cu vărsare de sânge dinaintea feții domniei mele și a tuturor dregătorilor și boierilor domniei mele și întru nimic nu și-au pierdut credința, nici dușmanilor noștri n-au întors spatele, fără încetare și-au vărsat șângele lor pentru domnia mea și pentru creștinii țării domniei mele, încât putem spune cu adevăr pentru dregătorul domniei mele, răposatul jupân Stroe fost mare stolnic, dacă a văzut el această greutate și nevoie asupra capului domniei mele, el s-a luptat cu atât mai mult cu dușmanii domniei mele pentru domnia mea și pentru legea creștinească și pentru patria noastră, ca să ne coată din mâna dușmanilor noștri. Și a fostmare jupân Stroe, fost mare stolnic, în război și apoi a murit în 2 zile ale lunii octombrie….”// |
- | Vezi [[: | + | Vezi [[: |
Alte hrisoave care sunt legate de satul Ogretin: | Alte hrisoave care sunt legate de satul Ogretin: | ||
Linia 66: | Linia 68: | ||
Iată ce spunea G.M. Murgoci, în 1906, despre transport și cazare în satul Ogretin: | Iată ce spunea G.M. Murgoci, în 1906, despre transport și cazare în satul Ogretin: | ||
- | // | + | // |
[{{: | [{{: | ||
Linia 107: | Linia 109: | ||
4 lei i-am dat de ș-au luoat căte ceva de Moși | 4 lei i-am dat de ș-au luoat căte ceva de Moși | ||
1 leu și 20 parale i-am dat la Sămpetru | 1 leu și 20 parale i-am dat la Sămpetru | ||
- | 3 lei i-am dat maichi de ș-au luoat un androc de la tărgu.((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga)) | + | 3 lei i-am dat maichi de ș-au luoat un androc de la tărgu((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga)). |
**Socoteală de familie din 1849, de interes pentru prețuri** | **Socoteală de familie din 1849, de interes pentru prețuri** | ||
Linia 121: | Linia 123: | ||
6 lei și 34 parale ăn 3 sfanți i-am dat maichi | 6 lei și 34 parale ăn 3 sfanți i-am dat maichi | ||
12 lei și 6 parale de au împrumutt pă cumnatu Neculai de ș-au luoat mălăiu | 12 lei și 6 parale de au împrumutt pă cumnatu Neculai de ș-au luoat mălăiu | ||
- | 1 leu și 32 parale i-am dat de ș-au luat colăcei li oale de Moși ((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga)) | + | 1 leu și 32 parale i-am dat de ș-au luat colăcei li oale de Moși((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga)). |
===== Școala ===== | ===== Școala ===== | ||
Linia 138: | Linia 140: | ||
* [[: | * [[: | ||
* [[: | * [[: | ||
+ | |||
===== Lăcașuri de cult ===== | ===== Lăcașuri de cult ===== | ||
Linia 173: | Linia 176: | ||
- | {{tag> | + | {{tag> |