Ogretin

Satul Ogretin

Ogretin este un sat în comuna Drajna, județul Prahova.

Satul este așezat în nord-estul comunei Drajna, pe șoseaua Vălenii de Munte - Calvini - Buzău DJ 102B. Se învecinează cu Drajna de Sus, Cerașu și Râncezi, fiind brăzdat de piscuri: Piscul Mircea, Piscul Leurdeanu, Piscul Cornului și Piscul Roșu, care sunt acoperite cu pășune sau pădure.

Ca zone de deal: Bușa, Podu lui Vlad, Podul lui Șerban, Poiana Părului, Pleșei, Călinei, Seciului, Cășăriei, Călăghiei, Secăturei, Șireda, Pârloagele, toate situate în partea de vest satului.

Vâlcele: Vâlceaua Purcărețu, Vâlceaua Ogretineanca, Vâlceaua Trestia, Vâlceaua Dragomirei, Vâlceaua Podului, Vâlceaua Călugăreasca, Vâlceaua Rece, Vâlceaua Mare și Vâlceaua Cheabali.

Râul Ogretin izvorăște din piscul Leurdeanul și se varsă în râul Drajna la Moara Bolâneștilor, face în cursul său zigzaguri la Reveicu și Stan Cioc.

Denumirea localității ar proveni din vechiul slav „ograda” cu sens de îngrăditură. Numele ar deriva de la „o grădină” (grădina castrului de pe Grădiște, devenită apoi proprietatea moșnenilor drăjneni). În hrisoave din anul 1743.19) numele satului Ogretin era scris „Ogradini”

O altă variantă a provenienței numelui ar veni din partea lui Augustin Bunea, care afirmă existența unei familii de români, Ugrinus, din „Țara Românilor” de lângă Olt, care a intrat în grația regească în lupta de la Morava, primind pâmânturi. Această familie sau descendenții lor, probabil, au deținut moșii în comună în jurul anilor 1200.help

„În lupta de la Morava sau în alte răsboaie de mai înainte se vor fi distins - ca de obiceiu - mulți Români din Țara Oltului și se vor fi făcut prin acestea vrednici de grația regească. Un astfel de Român viteaz va fi fost și acela care a căpătat în ”Țara Românilor” de lângă Olt, cu drept de nobilitate ungară, satele Făgăraș și Sâmbăta, pe cari apoi un coborâtor al dânsului, numit magistrul Ugrinus și le reclamă dela niște uzurpatori în adunarea generală ținută la Alba-Iulia la anul 1291 de către regele ungar Andreiu III și de toți nobilii, Sașii, Săcuii și Românii. Împrejurarea că chiar și Românii recunoscură în fața regelui dreptul lui Ugrinus, ne arată că și acesta era Român.

Numele Ogrea, Ugrina și Lugrina îl găsim și în cetățile Dalmației în evul mediu. În Ardeal avem satele Ogra pe Murăș și Ugra lângă Olt, în județul Prahova din România avem comuna Ogretin, iar spre apus de muntele Paring pe malul Jiului hartele militare înseamnă numele dealului Ogrina. Toate acestea dovedesc că magistrul Ugrinus, ai cărui înaintași încă trăise în ”Țara Românilor”, era Român, cu atât mai vârtos ca familia boierească Hârsan (Herszeni) se ține coborâtoare din familia lui Ugrinus.”.20)

La început așezarea satului Ogretin se afla la poalele unor codrii, pe o vale al cărei nume a fost pomenit până astăzi ca ”Valea Ogretinului”. Mica așezare de moșneni stăteau ascunși de năvălitorii barbari și erau așezați în zona ”Siliștea”.

Se spune că locuitorii se trag din Dragomir Comișel, fratele lui Stan Comișel - Sutașul, ambii din familia Pânteștilor.

În ceea ce privește delimitarea moșiei moșnenilor Ogretineni, fostul primar al comunei, Ilie Chivulescu, precizează că: ”pe la 1800, moșia satului Ogretin a fost hotărnicită și împărțită tuturor neamurilor care se trăgeau din Sutașu (Pânteștii), recunoscându-le drepturile de proprietari moșneni cu hotare limitate de către vecini”.

”Peste un ceas de drum sîntem în Ogretin. La drum ies obișnuitele cîrciume cu umbrare; case foarte bune, cu pridvorul pe stîlpi frumos lucrați. Mulți dintre săteni sînt desăvîrșiți meșteri în săparea lemnului și din neam în neam trece știința meșteșugului de a înfrumuseța locuințele. Un vechiu sälaș de moșneni. bine încunjurat cu zid, închide vederea; la poartă se înseamnă data clădirii. În mijlocul curții largi, casa înnaltă, urnbroasă, are înfățișarea unui castel de apărare.”.21)

Așezarea este foarte veche, primul hrisov care atestă așezarea datează din 1 septembrie 1486 - 31 august 1487, când printr-o carte domnească, Vlad Călugărul consfințea unui anume Stângaciu jumătate din Ogretin și o stână în Tătarul, iar lui Stan Costișatul și fratelui său Vlaicu, cealaltă jumătate dei Ogretin și o stână la Clăbucet, cealaltă jumătate din Ogretin ei au cumpărat-o de la un anume Baico din Blejoi.22)

Din secolul al XVI-lea nu mai sunt documente despre Ogretin, doar în registrele Brașovului, Ogretinul figura cu negustori și cărăuși participanți la comerțul cu Transilvania.

În schimb veacul al XVII-lea este mult mai darnic. După lupta de la Năeni, oastea voevodului Radu Șerban are o a doua ciocnire cu Simion Movilă, ajutat de poloni și tătari, la Ogretin pe 13 septembrie 1602.

Despre aceeași confruntare vorbește și hrisovul lui Radu Șerban, din 29 ianuarie 1604, prin care cinsfințea stăpânirea lui Radu și Preda Buzescu asupra Târgu Jiului pentru credincioasa slujbă ce au adus-o în lupta de la Ogretin, când:

„Simion Voevod a ridicat pe hanul și a adunat atâta mulțime de oaste de turci și de tătari și leși și moldoveni și cazaci, încât nimeni nu putea vedea capătul oștilor și lungimea lor și au venit asupra domniei mele. Și întru acestea, dacă am văzut așa domnia mea, atâta mulțime de oști ale lor, ne-am așezat cu toate oștile noastre la un loc numit Ogretin… într-o zi de luni 13 zile ale lunii septembri. Astfel au venit multă mulțime de oști de-ale lor asupra noastră a tuturora și au năvălit peste noi și au aruncat ei atât de multe din săgețile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea fața soarelui de săgețile lor și de atâta bătălie răsunau codrii și munții de bătălia lor și nu se puteau înțelege unul cu altul. Iar întru acestea, cinstiți dregători ai domniei mele mai sus numiți, ei s-au străduit cu slujbă dreaptă și credincioasă și cu vărsare de sânge dinaintea feții domniei mele și a tuturor dregătorilor și boierilor domniei mele și întru nimic nu și-au pierdut credința, nici dușmanilor noștri n-au întors spatele, fără încetare și-au vărsat șângele lor pentru domnia mea și pentru creștinii țării domniei mele, încât putem spune cu adevăr pentru dregătorul domniei mele, răposatul jupân Stroe fost mare stolnic, dacă a văzut el această greutate și nevoie asupra capului domniei mele, el s-a luptat cu atât mai mult cu dușmanii domniei mele pentru domnia mea și pentru legea creștinească și pentru patria noastră, ca să ne coată din mâna dușmanilor noștri. Și a fostmare jupân Stroe, fost mare stolnic, în război și apoi a murit în 2 zile ale lunii octombrie….”.23)

Vezi Bătălia de la Ogretin și Stănești sau Luptele de la Ogretin și Teișani din zilele de 13 și 14 septemvrie 1602 (7111).24))

Alte hrisoave care sunt legate de satul Ogretin:

  • la 6 aprilie 1626, Alexandru Coconul întărea slugerului Iordachi mai multe sate printre care și o parte din Ogretin;
  • la 28 aprilie 1631, este un zapis de vânzare a unui anume Dumitru din Drajna, către marele vornic Hrizea a bisericii din Drajna, durată pe locul vornicului. La această vânzare-cumpărare stranie asistă în calitate de martor Vlaicu din Ogretin;
  • la 1 iulie 1631 un alt înscris certifică vânzarea către același mare vornic Hrizea de către sătenii din Drajna și Ogretin, iar unii i se vindeau ca „rumâni”;
  • la 30 iunie 1676, un act de vânzare ai locuitorilor ai Teișanilor era scris de un anume Stanciu Dăscăloiu ot Ogritin;
  • la 13 noiembrie 1712, Constantin Brâncoveanu emite un răvaș adresat boierilor "adeveritori şi hotarnici" orânduiţi să aleagă şi să hotărască toată partea de moşie a lui Mihai Cantacuzino, fost mare spătar, hotarele moşiilor Cătuneni şi Ogretineni, cumpărate de la megiaşii din Drajna, situate în hotarul Caraşului, jud. Saac; 1712 (7221);
  • la 9 februarie 1770, moșnenii ogretinesti încuviințează unchiașului Dumitru Ungureanu să facă o curătură în pădurea Ursoaia, plătind dijmă bisericii opt taleri anual;
  • din secolul al XVIII-lea o pricină pentru hotărnicia moșiei „Bătrânilor i a Zeletinului”, din 25 iunie 1743, este contrasemnată pe lângă boierii trimiși în acest sens de Mihai Racoviță și de mai mulți locuitori din împrejurimi, precum: „Petru Comșii ot Ogradini, Dumitrașcu ot tam, Radu ot tam, Neagoi ot tam, Stanciu ot tam, Stan ot tam” ș.a.;
  • 8 mai 1810, preoteasa Dobra, soția popii Cernat din Drajna de Sus își orânduia succesiunea; era și „popa Mihai, preotul ot Ogretin”;
  • în 1817, Radu negustorul, îmreoună cu soția sa Stana, cu cumnata sa Maria, cu preotul Mihai și alți ogretineni, ctitoreau biserica „Sf. Paraschiva” din localitate;
  • un ultim document este din 12 iunie 1854, o dovadă prin care moșnenii din Drajna de Sus deveresc împărțeala rămasurilor preotesei Dobra Cernătoaia între moștenitorii ei, unul dintre semnatari fiind preotul Istratie din Ogretin.

Arhivele parlamentare din 1831 menționau satul Ogretin din plaiul Teleajen al fostului județ Săcuieni, ca având, la acea dată, 58 de familii. În anul 1872 așezarea era o localitate subordonată comunei Râncezi și avea 565 locuitori. Această subordonare a durat până în anul 1877, când Ogretinul a devenit o comună independentă cu 720 locuitori și 190 de case. La împroprietărirea din anul 1864 doar 56 locuitori au beneficiat de pământ deoarece ei fiind în mare majoritate moșneni. În anul 1838 funcționa ca învățător la Ogretin Gheorghe Georgescu (care în 1843 mai era în funcție), iar în 1861 era învățător Ștefan Ogrătineanu.

În perioada interbelică, Ogretinul era comună și avea în componență două sate: Cătunu și Poiana Mierlei. În acea perioadă a fost ridicat monumentul eroilor din primul război mondial, care se află în incinta cimitirului, având ca simbol o cruce și patru liste cu eroii locali.

Originari din această localitate sunt expertul contabil Toma Voiculescu (1880-?) cu mai multe lucrări de specialitate publicate, scriitorul Mihai Nicolae (1932-2001) membru al Uniunii Scriitorilor și etnograful și folcloristul Costel Manolache (n.1938), autorul unor apreciate culegeri folclorice.

Iată ce spunea G.M. Murgoci, în 1906, despre transport și cazare în satul Ogretin:

”Ogretinul este satul cel mai măricel din această vale. Han: Ioan Anastasescu, în mijlocul satului, în șosea; băutură, mîncare și loc de dormit (50 de bani patul). Tot el este și proprietar de trăsuri care fac cursele la Valeni și Ploiești; M. Pănculescu, numai vara. Trăsurile pleacă vara la oarele 5, iarna la 7 oare dimineața (afară de Crăciun, Paște, Anul Nou și Bobotează). La Ploiești ajung la 9 oare vara și la 10 jumătate iarna, cu popas la Valeni o oară: la Poiana 2 oare. Plata, după învoiala. Cursa Ogretin-Ploiești 6-8 lei. Trăsura cu ziua, 8-10 lei pe zi.”.25)

Valea Ogretinului - vedere Leurdeanu

Articol din ziarul Adevărul, 17, nr. 5322, 29 mai 1904 pg. 3: Crima din Ogretin

  • „Acum cîte-va zile preotul Dumitrache Ionescu din comuna Ogretin, plaiul Teleajenu, județul Prahova, a fost împușcat în pădure de locuitorul Ghiță D. Comișel iar fratele criminalului, N. Duță Comișel, grav rănit.

Crima s-a petrecut în următoarele împrejurări: În ziua de 20 Maiu, Nicolae Duță Comișel, dimpreună cu preotul satului Dumitrache Ionescu, și cu mai mulți oameni înarmați cu topoarele s-au dus la pădure proprietatea lui Ghiță D. Comișel și a fratelui său N. D. Comișel, pentru a tăia niște tufani dăruiți de N. D. Comișel preotului Ionescu pentru restaurarea bisericei din acea comună. Ghiță D. Comișel n-a vrut să ție seamă de amenințările fratelui său, și dimpreună cu preotul Ionescu și cu mai mulți oameni au plecat la pădure. Pe când se începea tăerea copacilor, sosește și Ghiță D. Comișel, înarmat cu pușcă cu două țevi și imediat somează pe fratele său să părăsească pădurea, căci alt-fel îl va împușca. La auzul acestor cuvinte, preotul D-trache Ionescu iese înaintea lui Ghiță Comișel, și îi spune că de cît să împuște pe fratele său, mai bine să tragă în el. Fără vr-un alt răspuns, Ghiță D. Comișel, care avea pușca încărcată, a și tras două focuri, din care unul a lovit pe preot în inimă. Preotul a căzut mort pe loc. Al doilea foc a rănit grav pe fratele său N. D. Comișel la braț și abdomen. Oamenii cei-l alți văzînd săvîrșirea acestei înfiorătoare crime, au luat-o la fugă prin pădure. Criminalul s-a dus acasă, unde a luat pușca, apoi a dispărut. Dîndu-se de veste autorităților, primarul cu mai mulți vătășei au alergat la locul crimei, unde imediat au ridicat pe cel rănit și l-au trasnportat la spitalul județean din Văleni de munte, iar preotul mort a fost pus sub pază. După aceea cazul a fost comunicat parchetului de Prahova. Au și sosit la fața locului d. procuror Radu D. Rosetti dimpreună cu medicul județului, care după ce a precedat la autopsia cadavrului, a autorizat inmormîntarea lui. Criminalul a fost pus în urmărire, dar pînă acum nu s-a putut da de urma lui.”

Articol din ziarul ”Adevărul”, 35, nr. 11775, 16 august 1922:

  • „Fata Tudora Niculiță din comuna Ogretin pe când culegea buruieni de pe câmp a fost grav rănită cu alice dela o pușcă de către baiatul Aurică Manolache”.

Fragment din cartea ”Ua preamblare pe munţĭ saǔ Lumea reală şi lumea ideală” - 1872, de C.D. Aricescu:

  • „Maimulte drumuri ducu, frate, la muntele Penteleu; Pentru a ta înlesnire îți însemnu câteva eu. Dela Vălenii de munte, drumulu prin Drajna de josu, Prin Ogritini și Nucșora, pîn-la Chiojdeni, e frumosu. Pînă aci cu trăsura, fie cu cai sau cu boi; Apoi cu callulu prin Poena prin Prihodisti la Nehoi”.

Socoteală de familie din 1847, de interes pentru prețuri

  • Știință pentru căte parale am dat maichi din lei 70, care i-au avut la mine. 1847, Maiu 12

2 lei și 12 parale I-am dat din mănă 1 leu și 14 parale i-am luoat ulcele și păine de la Ispas 3 lei și 24 parale am plătit niște rachiu lu Niță 11 lei și 10 parale i-am dat din mănă. I-am dat căndu s-au dus cumnatu Radu să tărguiască pentru pomană de jumătate de an. 10 lei și 30 parale i-am luoat cisme 14 parale potcovitul cismelor. I-am dat cumnatului Radu, căndu s-au dus să tărguiască pentru pomană de an 20 parale i-am dat din mănă 36 parale am lucrat nește carne la pomană 1 leu i-am dat căndu s-au dus la masă la finu-său Mirică 8 parole i-am dat căndu au plătit parastasu popi la Joi Mari 2 lei și 12 parale i-am dat de ș-au luoat rachiu cănd au fost bolnavă 4 lei i-am dat de ș-au luoat căte ceva de Moși 1 leu și 20 parale i-am dat la Sămpetru 3 lei i-am dat maichi de ș-au luoat un androc de la tărgu.”.26)

Socoteală de familie din 1849, de interes pentru prețuri

  • Știință pentru căte parale am dat, 1849, Martie 29

24 parale i-am mai dat la păini, să împartă la Joi Mari 4 parale i-am dat la parastas 20 parale i-am dat la parastas 14 parale i-am dat la Moși, să ia vin și să plătească parastasu 1 leu și 30 parale i-am luoat o oca de lănă neagră să-și facă o fotă 2 lei i-am mai dat iar pă o ocă de lănă, iar pentru o fotă 6 lei și 34 parale ăn 3 sfanți i-am dat maichi 12 lei și 6 parale de au împrumutt pă cumnatu Neculai de ș-au luoat mălăiu 1 leu și 32 parale i-am dat de ș-au luat colăcei li oale de Moși.”.27)

Acest articol este un ciot. Puteți ajuta Enciclopedia Drajna prin completarea lui, dacă doriți.

  • 1891, februarie 28, M. Bădulescu - notar
  • 1891, februarie 28 primar provizoriu help
  • 1934, mai 22, M. Rădulescu - primar
  • help Ilie Chivulescu

Drum comunal: DC 31 – DJ 102B (Ogretin) – Drajna de Sus (DJ 230) (km 0+000 – km 1+300);

Poziție geografică: 45.2649475,26.0703635

Țara Românilor, jud. Prahova - N. Iorga;

„Luptele de la Ogretin și Teișani din zilele de 13 și 14 septemvrie 1602 (7111)” de General P.V. Năsturel;

G.M. Murgoci - Valea Teleajenului în vederea excursiunilor;

România cum era până la 1918;


19)
RI IX 44
20)
Stăpânii Ţării Oltului-Discurs de intrare în Academia Română - Augustin Bunea 1910, pg. 9-10
21)
Țara Românilor, jud. Prahova - N. Iorga
22)
Drajna și Ogretin sate de moșneni - Nicolae Costea Teleajen
24)
General P.V. Năsturel (pagina 840
25)
G.M. Murgoci - Valea Teleajenului în vederea excursiunilor
26) , 27)
Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1-3 Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
  • ogretin
  • Ultima modificare: 2022/04/30 18:15
  • de către cristian