Prima componentă a ansamblului arhitectonic de la Drajna, care atrage atenția vizitatorului, este vechea moară de apă. Este amplasată pe un iaz deviat din Teleajen, pe malul drept al râului.

Este construită din piatră de râu, în secolul al XVII-lea, de Grigore Filipescu help,având un imens acoperiș de șindrilă în patru ape, susținut de stâlpi sculptați. Forma actuală a morii datează de pe la mijlocul secolului trecut, când a fost reparată și posibil mărită. Construcția constituie o instalație tărănească monumentală prin proporții, soliditate, organizare, materiale folosite și arhitectură în general.

Istoric

Imediat după moară, în acea vreme, se ridica un vechi portic de piatră, ce indica drumul spre castel și care avea gravate în chirilică numele lui Alexandru N. Filipescu și anul 1851, data la care el a început reconstrucția conacului. De la portic, o alee traversa satul, conducând până la dealul pe care se înalță zidurile groase ale curții de la Drajna.

Drumu (la proprietate) 1851. Alexandru N. Filippescu” - inscripție portic piatră 1)

Moara are o lungime de 12m și lățimea de 8,5m, iar roata de lemn are diametrul de 2m. Pietrele ferecate ale morii a fost aduse din dealul Istriței, de la Pietroasele. Partea superioară este din lemn. Mecanismul de măcinat era format din 2 pietre de moară ( 36 țoli și respectiv 42 de țoli): una fixă și una mobilă, (cea mobilă se învârte și zdrobește grăunțele). Acesta a fost distrus de-a lungul anilor de diferiți exploatatori, iar pietrele există dar sunt printre dărâmături. Reparatia lor se făcea cu niște ciocane speciale care întrețin rizurile care macină boabele. Cu aceeași moară cu ajutorul separatorului măcina și grâu și făină. Cu ajutorul unui șurub se ridica piatra mobilă de pe piatra fixă și în funcție de înalțime să obțină granulația dorită. Curelele erau de dimensiuni mari și realizate din textură de cauciuc.

A fost administrată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi - proprietarul Castelului Filipescu fiul Elenei Kretzulescu și al generalului Panait Warthiadi. La început moara era folosită doar pentru familia Filipescu, dar mai târziu a devenit accesibilă și locuitorilor din sat. Boierul nu avea obiceiul să locuiască la Drajna, ci la București, astfel administrarea moșiei era lăsată în mâna arendașilor și administratorilor, dintre care cei mai cunoscuți fiind : Cristodor Stravidi, Chirănoiu din Văleni și Butu Ardeleanu.

Până în anul 1948 , moara avea anexat un generator electric - dinam de 10KW. Această instalație producea curentul necesar pentru iluminatul castelului precum și instalația electrică a comunei (Drajna de Jos) ce avea 100 becuri. Deservea și o pompă electrică ce asigura apa potabilă din incinta castelului. 2)

În partea din aval a morii exista un Ferăstrău care funcționa tot pe baza apei. Era folosit pentru producere de scânduri sau ”tinichle” cum se numeau în acele vremuri. 3)

În amonte erau amenajate iazuri pentru dospit snopi de in și cânepă, cunoscute ca ”topitorii”, moara de apă avân în timpurile acelea și o piuă.

Deoarece morile de măcinat în acele perioade erau puține, populația aștepta uneori zile pentru a putea măcina. În partea dreaptă a drumului județean, vis-a-vis de moara Warthiadi, exista un Han unde locuitorii puteau înnopta, mânca și adăpa animalele 4)

Acest monument din comuna Drajna, este unic în județul Prahova, ruinele unei mori asemănătoare aflându-se la Filipeștii de Târg, locul de baștină a familiei Filipescu, fiind construită tot de ei.

Starea de conservare este precară din cauza lipsei de întreținere. Sperăm ca această moară să nu împărtășească aceeași soartă, ca ”sora ei” din Filipeștii de Târg.

La aproximativ 770 de metri de Moara Warthiadi se află Izvorul Sărat.

Social media

Notă

Cod LMI : PH-II-m-A-16459

C.R. / turism.drajna.ro


1)
Cronicele muntene vol. I, de N. Iorga
2) , 3) , 4)
Drajna și Ogretin sate de moșneni - Nicolae Costea Teleajen
Acest site foloseste cookie. Acest site foloseste cookie. Afla mai mult!Mai multe informații
Poți scrie un comentariu doar dacă ești logat pe site
  • moara_de_apa_warthiadi.txt
  • Ultima modificare: 2019/03/24 22:27
  • de către admin