Localitate: Drajna de Jos

Tur virtual:

Amplasare în cadrul județului

Tip construcție: zid de piatră

Date arheologice

Cod RAN: 132930.01

Cod LMI: PH-II-m-A-16459

Punct: Strada Moara de apă 1

Suprafața: 102 mp/plantă

Perioadă de activitate: 1700-1995

Moara de apă Warthiadi este prima componentă a ansamblului arhitectonic de la Drajna care atrage atenția călătorului, fiind amplasată pe un iaz deviat din râul Teleajen, pe malul drept.

Este construită în secolul al XVII-lea, de Grigore Filipescu help, din piatră de râu și lemn, materialele folosite în acea perioadă, având un imens acoperiș de șindrilă în patru ape, susținut de stâlpi sculptați.

Forma actuală a morii datează de pe la mijlocul secolului trecut, când a fost reparată și mărită. Construcția constituie o instalație tărănească monumentală prin proporții, soliditate, organizare, materiale folosite și arhitectură în general.

Moara are o lungime de 12m și lățimea de 8,5m, iar roata de lemn are diametrul de 2m. Structura morii este compusă din fundații și zidărie din piatra nefinisată, cu stâlpi și grinzi din lemn, la nivelul planșeului care desparte cele două niveluri.

Șarpanta a fost refacută complet în anul 1939, are structura din lemn și învelitoarea din astereală. Tot în anul 1939, în urma consolidării, a fost realizat și un perete din beton, pe fațada de vest, în dreptul iazului, cât si o a doua roată, la nord de cea veche (în prezent, aceasta nu mai există).

Constructia a suferit interventii ulterioare anului 1939, pe fatada de sud, prin realizarea unei încăperi (pereți paiantă) și modificarea șarpantei pentru a prelua noul spațiu. În anexă a fost construită și o sobă, al cărei coș este realizat din zidărie de cărămidă.

A fost realizată pe două niveluri: cel inferior, realizat din piatră, adăpostea echipamentele și întreg procesul tehnologic de măcinat, specific morilor de apă, iar cel superior, podul, avea probabil o funcțiune anexă, de găzduire și eventual depozitare. Partea superioară este realizată din lemn.

Moara are două intrări la nivelul solului: unul la nivelul superior și altul la nivelul inferior, spre sud, pe unde era introdusă materia primă.

Pietrele ferecate ale morii a fost aduse din dealul Istriței, de la Pietroasele. Mecanismul de măcinat era format din 2 pietre de moară (36 țoli și respectiv 42 de țoli): una fixă și una mobilă, (cea mobilă se învârte și zdrobește grăunțele). Acesta a fost distrus de-a lungul anilor de diferiți exploatatori, iar pietrele există dar sunt printre dărâmături. Reparatia lor se făcea cu ciocane speciale care întrețin rizurile, cele ce zdrobesc boabele.

Cu aceeași moară, cu ajutorul separatorului, măcina și grâu și făină. Cu ajutorul unui șurub se ridica piatra mobilă de pe piatra fixă iar în funcție de înalțime se obținea granulația dorită. Curelele erau de dimensiuni mari și realizate din textură de cauciuc.

A fost administrată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi - proprietarul Castelului Filipescu fiul Elenei Kretzulescu și al generalului Panait Warthiadi. La început moara era folosită doar pentru familia Filipescu, dar mai târziu a devenit accesibilă și locuitorilor din sat. Boierul nu avea obiceiul să locuiască la Drajna, ci la București, astfel administrarea moșiei era lăsată în mâna arendașilor și administratorilor, dintre care cei mai cunoscuți fiind : Cristodor Stravidi, Chirănoiu din Văleni și Butu Ardeleanu.

Imediat după moară, în acea vreme, se ridica un vechi portic de piatră, ce indica drumul spre castel și care avea gravate în chirilică numele lui Alexandru N. Filipescu și anul 1851, data la care el a început reconstrucția conacului. De la portic, o alee traversa satul, conducând până la dealul pe care se înalță zidurile groase ale curții de la Drajna.

Drumu (la proprietate) 1851. Alexandru N. Filippescu” - inscripție portic piatră 1)

Până în anul 1948 , moara avea anexat un generator electric - dinam de 10KW. Această instalație producea curentul necesar pentru iluminatul castelului precum și instalația electrică a comunei (Drajna de Jos) ce avea 100 becuri. Deservea și o pompă electrică ce asigura apa potabilă din incinta castelului. 2)

În partea din aval a morii exista un Ferăstrău care funcționa tot pe baza apei. Era folosit pentru producere de scânduri sau ”tinichle” cum se numeau în acele vremuri. 3)

În amonte erau amenajate iazuri pentru dospit snopi de in și cânepă, cunoscute ca ”topitorii”, moara de apă avân în timpurile acelea și o piuă.

Deoarece morile de măcinat în acele perioade erau puține, populația aștepta uneori zile pentru a putea măcina. În partea dreaptă a drumului județean, vis-a-vis de moara Warthiadi, exista un Han unde locuitorii puteau înnopta, mânca și adăpa animalele 4)

Acest monument din comuna Drajna, este unic în județul Prahova, ruinele unei mori asemănătoare aflându-se la Filipeștii de Târg, locul de baștină a familiei Filipescu, fiind construită tot de ei.

Starea de conservare este precară din cauza lipsei de întreținere. Sperăm ca această moară să nu împărtășească aceeași soartă, ca ”sora ei” din Filipeștii de Târg.

La aproximativ 770 de metri de Moara Warthiadi se află Izvorul Sărat.

Moara de apă Warthiadi a fost surprinsă și în istoria cinematografică românească în filmul Întoarcerea Vlașinilor (minutul 50).

C.R. / turism.drajna.ro


1)
Cronicele muntene vol. I, de N. Iorga
2) , 3) , 4)
Drajna și Ogretin sate de moșneni - Nicolae Costea Teleajen
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
Scrie un comentariu. Se permite sintaxă:
 
  • moara_de_apa_warthiadi.txt
  • Ultima modificare: 2019/09/08 23:47
  • de către cristian