Ioniță Iordache, arendașul

”În timpul marelui logofăt Alexandru Filipescu, s-a întâmplat ca la Dejugătoarea care era situată în acele timpuri pe locul unde se află în prezent proprietatea localnicului Văcărelu Alexandru din Drajna de Jos, un cărăuș sosise din Pătârlagele și făcuse pauză pentru odihnă în acel loc, mai ales că avea cale lungă de parcurs spre București, cu al său car plin cu buți de țuică. Se oprise la Dejugătoare și pentru a-și îngriji unii din boi care aveau o boală la copite numită ”găselniță”.

În timp ce cărpușul cu pricina, pe nume Ioniță Iordache își făcea de lucru la Dejugătoarea din Drajna de Jos căutând să-și doftoricească boii cu pricina, se întâmplă ca să treacă prin fața acestui loc de popas, logofătul Alexandru N. Filipescu, aflat într-o caleașcă trasă de 6 cai.

Văzând cum Ioniță Iordache se străduia să îngrijească de boi pentru a înlătura boala de găselnișă de la copitele acestora, marele logofăt se opri și-l întrebă despre ce trebăluiește el acolo, la care, umil, cărăușul, sări în fața caleașcăi și-i mulțumi.

- Săru-mâna boierule, și țăranul îi spune despre toate cele necazuri ale lui.

Mai departe, Alexandru Filipescu îl întreabă cum îl cheamă, câte clase are și câți copii, la care proprietarul boilor și a carului cu buți pline cu țuică îi răspunse:

- Conașule, am două clase, sunt din Pătârlagele și sunt tatăl a 11 copii.

Auzind cum îi răspunde cărăușul, boierul Filipescu îi plăcu cum îi vorbi rumânul și i-a spus acestuia să se întoarcă înapoi cu țuica acasă la Pătârlagele, să-și ia familia, copiii, nevasta și să vină urgent la castelul său pentru că îi va da loc de casă și-l va face ”arendașul lui”, adică al boierului Filipescu.

Astfel s-a întâmplat ca marele logofăt Alexandru Filipescu să dea în arendă lui Ioniţă Iordache din Pătârlagele, o sfoară de moşie cuprinsă intre apa Drajnei dinspre est; spre vest delimitată cu apa Teleajenului; la sud, până la unirea Teleajenului cu Drajna; iar la nord pană la Crucea de la Cetăţuie; o cruce care delimita hotarul dintre Homorâciu şi Drajna de Jos; cruce cunoscută şi atunci ca şi acum de Crucea lui Tudorea adică a Pânteştilor, cum se mai numeau aceşti moşneni.

Astfel Ioniţă Iordache a devenit unul din arendaşii boierului Filipescu, zis mai apoi şi ”arendaşu' din Drajna de Jos”. 1)


1)
Drajna și Ogretin sate de moșneni - Nicolae Costea Teleajen
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
Poți scrie un comentariu dacă ești logat pe Enciclopedia Drajna.
  • ionita_iordache
  • Ultima modificare: 2020/08/18 20:52
  • de către cristian