Folclor local Drajna

Aceasta e o versiune anterioară a paginii.

Existența multiseculară a comunei Drajna a făcut ca literatura populară orală să se manifeste din plin încă de la începutul existenței acestei comunei, să exprime cele mai variate sentimente omenești și să îmbrățișeze toate genurile literare: basme, balade, doine, proverbe, zicători și ghicitori, cântece satirice, cântece rituale, bocete, orații de nuntă și descântece.

Pe cuprinsul țării nu a existat sat, casă, flăcău sau fată, tânăr sau bătrân să nu le fi fluturat pe buze doina populară, cântecul de dragoste, basmul sau balada, ghicitoarea sau proverbul, atât în clipele lor de veselie, cât și în clipele lor de durere și suferință.

Un tezaur neprețuit zace ascuns în sufletul și în inima poporului, o mică parte din acest tezaur se află îngropat și în sufletul și inima locuitorilor din comuna Drajna. El a existat din plin încă de la începutul existenței acestor locuitori, a existat și s-a manifestat de-a lungul veacurilor și continuă să existe și să se manifeste și astăzi.

De la basme ca: Povestea lui Ghiță Cătănuță, Haiducul, Împăratul și Făt-Frumos, înșir-te Mărgărite, Povestea terciului, Balaurul cu șapte capete, Cei trei frați, etc., la balade ca: Ion Pipa, Haiducul Jianul, Ghiță Cătănuță, Gorhea, Toma Alimoș etc., la doine și cântece: Murgule, Căluțul meu, Doina ciobanului de la munte, Doină de pribegie, La moară la Făgădău, Doină de cătănie, Hai mândruță săi pârleazul, Rujiță de pe răzor, Cântecul Păhărelului, Cătăni-m-aș cătăni, Du-te Leano de te culcă, Leuștene, cin te-a pus, Inimă de putregai, Foaie verde și-o alună, Cit e Oltul de cotet, Culmile de unde vii, Dragul mamei, Velimaș etc. la ghicitori, proverbe și zicători, bocete de: înmormântare, cântece rituale, „Paparuda” fiind cel mai semnificativ, cântece satirice, strigăturile sau chiuiturile.

Basme locale culese în anii ”50

Doine și cântece culese în anii ”50

Proverbe, zicători și ghicitori

Cântece satirice - Strigături sau Chiuituri

Colinde populare