Elena Kretzulescu

Elena Kretzulescu (n. 11 iunie 1857 – d. 24 ianuarie 1930) fiica Mariei Filipescu Kretzulescu și a lui Constantin C. Kretzulescu (1798-1863), mare clucer al Țării Românești, vărul primar al lui Constantin Al. Kretzulescu¹⁾.

Elena Kretzulescu a fost născută la Paris, în 1857 și botezată inițial în rit catolic, de către generalul Henry, adjunctul împăratului Napoleon al III-lea. Și-a făcut studiile în străinătate, la Geneva, unde a dobândit o solidă cultură literară și artistică.

La moartea tatălui său, în 1863, deși minoră, ea va moșteni și casele familiei Kretzulescu din București (strada Știrbey Vodă nr.39), construite în 1718, pe care le va transforma - în 1902, după planurile arhitectului Petre Antonescu - într-un splendid palat, înconjurat de un frumos parc, azi inclus în grădina Cișmigiu.

Din 1863 domeniul Drajna a fost administrat de un consiliu de tutelă compus din dr. Nicolae Kretzulescu, unchiul proprietarei minore, și Nicolae Racoviță, care au arendat moșia, conacul intrând în paragină.

Când a revenit de la Paris, Elena Kretzulescu - împreună cu primul ei soț, generalul Iacob Lavovary - a început munca de restaurare a întregului ansamblu, dar costurile mari nu au dus la un rezultat spectaculos. În 1883 cei doi soți au divorțat, Elena Kretzulescu recăsătorindu-se tot cu un general Panait Warthiadi (1847-1911), care din 1885 se va ocupa de administrarea Drajnei și refacerea tuturor clădirilor. Rezultatele eforturilor celor doi soți au fost anihilate de marele cutremur din 2/14 octombrie 1892, care a produs pagube enorme castelului.

Din această cauză, timp de zece ani familia va locui în conacul de iarnă, castelul fiind pe jumătate ruinat. Neavând fonduri suficiente pentru a-l reface, Elena Kretzulescu se va ocupa doar de renovarea bisericii familiei, apoi va dona teren și materiale de construcție pentru ridicarea unei școli în centrul satului (inaugurată în 1903 de ministrul învățământului, Spiru Haret). În plus ea va arenda întreaga moșie de 1300 ha obștii sătești, care o va exploata sistematic. De aceea în 1907 domeniul Drajna nu a cunoscut furia revoltei țăranilor.

Pentru a obține banii necesari restaurării castelului, Elena Kretzulescu va concesiona spre exploatare Societății Forestiere „Drajna”, condusă de Stelian Popescu, cele 10 000 ha de pădure pe care le poseda în Drajna, dar pe care moșnenii Drăjneni le reclamau ca fiind ale lor de drept.

În 1912 ea va începe, împreună cu fiul său Dumitru Kretzulescu-Warthiadi (1885-1970), renovarea castelului, respectând planul vechiului conac al lui Alexandru Filipescu.

După 1918, reforma agrară va diminua drastic domeniul Drajna, Elena Kretzulescu rămânând doar cu 10 ha cultivabile, 15 ha livezi de pruni și 27 ha de pășuni. Bătrână și bolnavă, aceasta va părăsi Drajna și va vinde cele 10 000 ha de pădure, reclamate de moșnenii Drăjneni, precum și palatul din București.

Cu câteva luni înainte de a muri, în 1930, ea va lăsa castelul moștenire - așa cum făcuse și bunicul ei - nu fiului ei, ci nepotului, Contantin Kretzulescu-Warthiadi (1908-1980).

Împreună cu tatăl său, acesta se va ocupa de exploatarea domeniului, de refacerea grajdurilor și a dependințelor. În special Dumitru Kretzulescu-Warthiadi, inginer agronom și doctor în științe la Munchen, va exploata științific cele 53 ha de la Drajna, va crește animale și păsări de rasă, creând o fermă avicolă și pomicolă renumită.

A opta pe linia de succesiune al domeniului de la Drajna.

1. Radu Mihalcea Cândescu = Arghira Mihalcea
2. Rada Mihalcea Cândescu = Constantin Filipescu Mărgineanu
3. Grigore Filipescu = Ilinca
4. Pană II Filipescu = Ana Câmpineanu
5. Nicolae Filipescu = Smaranda Sturdza
6. Alexandru Filipescu - Drăjneanul = Profira Cuzin
7. Maria Filipescu-Kretzulescu = Constantin Kretzulescu
8. Elena Kretzulescu

Cronicele muntene vol. I, de N. Iorga

Genealogia a 100 de case din Țara Românească