Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
drajna_de_jos [2021/04/18 20:58]
cristian
drajna_de_jos [2021/06/06 17:59] (curent)
cristian
Linia 11: Linia 11:
 ===== Istoric ===== ===== Istoric =====
  
-„La începutul secolului al XVII-iea, a intervenit o schimbare în statutul juridic al acestui sat liber. Documentele surprind, între 1630 şi 1632, numeroase vânzări de părţi de moşie în Drajna şi Stăneşti de către moşnenii de acolo către [[boierul_hrizea|Hrizea vel vornic]]. +„La începutul secolului al XVII-iea, a intervenit o schimbare în statutul juridic al acestui sat liber. Documentele surprind, între 1630 şi 1632, numeroase vânzări de părţi de moşie în Drajna şi Stăneşti de către moşnenii de acolo către [[boierul_hrizea|Hrizea]] vel vornic
  
 Metoda de infiltrare a acestui boier, nefiind surprinsă de documente, o putem doar bănui. [[boierul_hrizea|Hrizea]] trebuie să se fi înfrăţit cu câţiva dintre moşnenii din obştea respectivă sau probabil să le fi dat cu împrumut bani, primind zălog părţile lor de moşie, părţi care n-au mai putut fi răscumpărate, trecând în proprietatea boierului, care a câştigat în acest mod dreptul de [[protimisisul|protimisis]]. Metoda de infiltrare a acestui boier, nefiind surprinsă de documente, o putem doar bănui. [[boierul_hrizea|Hrizea]] trebuie să se fi înfrăţit cu câţiva dintre moşnenii din obştea respectivă sau probabil să le fi dat cu împrumut bani, primind zălog părţile lor de moşie, părţi care n-au mai putut fi răscumpărate, trecând în proprietatea boierului, care a câştigat în acest mod dreptul de [[protimisisul|protimisis]].
Linia 17: Linia 17:
 Aceste moşii cuprindeau părţi din siliştea satului (vatra satului), din terenul arabil, din pădure şi din munte, din apă şi din vadurile de moară de pe râul Teleajenului sau [[raul_drajna|râul Drajna]]. Aceste moşii cuprindeau părţi din siliştea satului (vatra satului), din terenul arabil, din pădure şi din munte, din apă şi din vadurile de moară de pe râul Teleajenului sau [[raul_drajna|râul Drajna]].
  
-Mai mult decât atât, unii dintre moşneni s-au vândut împreună cu părţile lor de moşie, devenind astfel rumâni, ţărani aserviţi ai boierului. De exemplu, la 1630, Drăgan cu cei trei feciori, Dragomir, Radul şi Dumitru, Stanciul cu un fecior, Dumitru, Dragomir cu un fecior, Voicu „şi cu câţi feciori vor naşte de acum înainte de noi" s-au vândut lui [[boierul_hrizea|Hrizea]] mare vornic „s//ă-i fim rumâni cu toată moşia noastră ot Stăneşti ot Teleajen//".+Mai mult decât atât, unii dintre moşneni s-au vândut împreună cu părţile lor de moşie, devenind astfel rumâni, ţărani aserviţi ai boierului. De exemplu, la 1630, Drăgan cu cei trei feciori, Dragomir, Radul şi Dumitru, Stanciul cu un fecior, Dumitru, Dragomir cu un fecior, Voicu „//şi cu câţi feciori vor naşte de acum înainte de noi//" s-au vândut lui [[boierul_hrizea|Hrizea]] mare vornic „//să-i fim rumâni cu toată moşia noastră ot Stăneşti ot Teleajen//".
  
 Achiziţionarea de pământ a fost dublată de implicarea socială a boierului în cadrul comunităţii, realizată prin cumpărarea unei biserici de lemn din Drajna, prin hrisovul datat [[28_aprilie_1631|28 aprilie 1631]], de la Dumitru cu soţia şi fiul lor „//locul fiind al vornicului, numai ce sunt lemnele ale mele//". Achiziţionarea de pământ a fost dublată de implicarea socială a boierului în cadrul comunităţii, realizată prin cumpărarea unei biserici de lemn din Drajna, prin hrisovul datat [[28_aprilie_1631|28 aprilie 1631]], de la Dumitru cu soţia şi fiul lor „//locul fiind al vornicului, numai ce sunt lemnele ale mele//".
Linia 27: Linia 27:
 De la vornicul [[boierul_hrizea|Hrizea]], părţile din Drajna de Jos şi din [[satul_stanesti|Stăneşti]] au continuat să fie, proprietate boierească, care ulterior s-a mărit şi s-a consolidat. Părţile de moşie ale lui Hrizea vornic vor rămâne fiului acestuia Udrea comis, fiu nelegitim, dar desemnat de vornic drept moştenitor al averii sale. În anul 1643, după moartea tatălui său, Udrea, încercat de datoriile moştenite, a scos la vânzare, printre alte moşii şi pe aceasta de la Drajna şi Stăneşti. Boierul le-a dat atunci ocazia rumânilor să se răscumpere, dar fie că n-au putut, fie că n-au vrut, aceştia n-au făcut-o. De la vornicul [[boierul_hrizea|Hrizea]], părţile din Drajna de Jos şi din [[satul_stanesti|Stăneşti]] au continuat să fie, proprietate boierească, care ulterior s-a mărit şi s-a consolidat. Părţile de moşie ale lui Hrizea vornic vor rămâne fiului acestuia Udrea comis, fiu nelegitim, dar desemnat de vornic drept moştenitor al averii sale. În anul 1643, după moartea tatălui său, Udrea, încercat de datoriile moştenite, a scos la vânzare, printre alte moşii şi pe aceasta de la Drajna şi Stăneşti. Boierul le-a dat atunci ocazia rumânilor să se răscumpere, dar fie că n-au putut, fie că n-au vrut, aceştia n-au făcut-o.
  
-Cumpărătorul este unul dintre boierii Cândeşti, [[radu_mihalcea|Radu comisul Mihălcescu]]. Acesta, la [[18_noiembrie_1643|18 noiembrie 1643]], a cumpărat „s//atul Drajna den judeţul Săcuianilor, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu morile şi cu tot venitul, cu siliştea satului den câmpu şi cu pădure şi cu apă den hotar până în hotar//". Comisul s-a judecat în câteva rânduri cu rumânii de pe moşia de la Drajna şi [[satul_stanesti|Stăneşti]] pe motiv că, pe nedrept, au ajuns în situaţia aceasta arătând că Hrizea vornicul le-ar fi „//răpit moştenirile lor cu hotare în silnicie şi fără dreptate//". Încercările lor au eşuat în urma judecătii domneşti.+Cumpărătorul este unul dintre boierii Cândeşti, [[radu_mihalcea|Radu comisul Mihălcescu]]. Acesta, la [[18_noiembrie_1643|18 noiembrie 1643]], a cumpărat „//satul Drajna den judeţul Săcuianilor, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumânii şi cu morile şi cu tot venitul, cu siliştea satului den câmpu şi cu pădure şi cu apă den hotar până în hotar//". Comisul s-a judecat în câteva rânduri cu rumânii de pe moşia de la Drajna şi [[satul_stanesti|Stăneşti]] pe motiv că, pe nedrept, au ajuns în situaţia aceasta arătând că Hrizea vornicul le-ar fi „//răpit moştenirile lor cu hotare în silnicie şi fără dreptate//". Încercările lor au eşuat în urma judecătii domneşti.
  
 [{{:planul_mosiei_drajna_1885.jpg?300 | Planul moșiei Drajna - 1885}}] [{{:planul_mosiei_drajna_1885.jpg?300 | Planul moșiei Drajna - 1885}}]
Linia 35: Linia 35:
 Moştenitorul unor averi însemnate, îmbogăţit prin căsătoria cu [[rada_mihalcea|Rada Cândescu]], căpitanul avea în plaiul Teleajenului şi în plaiul despre Buzău, din judeţul Saac, numeroase moşii. Drajna de Jos pare să fi fost locul preferat pentru stabilirea uneia dintre curţile sale. Moştenitorul unor averi însemnate, îmbogăţit prin căsătoria cu [[rada_mihalcea|Rada Cândescu]], căpitanul avea în plaiul Teleajenului şi în plaiul despre Buzău, din judeţul Saac, numeroase moşii. Drajna de Jos pare să fi fost locul preferat pentru stabilirea uneia dintre curţile sale.
  
-Constantin s-a arătat preocupat de mărirea domeniului de la Drajna de Jos. Într-o primă fază a eliminat concurenţa (profitând de dreptul de protimisis conferit prin căsătorie), prin răscumpărarea moşiilor de la Ioan abagiul din Ploieşti, care, utilizând metoda zălogirii şi a împrumutului reuşise să cumpere de la moşnenii din Drajna şi Stăneşti, părţi importante de moşie din cele 26 pe care aceştia încă le mai stăpâneau. ln 1684, luând, după cum spune actul, „zapisele de cumpărătoare" de la acesta, Constantin a solicitat domniei hotarnici care să-i aleagă aceste părţi de moşie şi să le lipească moşiei pe care o avea de zestre. Ulterior, între 1685 şi 1688, a achiziţionat şi alte părţi de moşie din Stăneşti şi Drajna”((Irina-Aurora PAVELEȚ - istoric)).+Constantin s-a arătat preocupat de mărirea domeniului de la Drajna de Jos. Într-o primă fază a eliminat concurenţa (profitând de dreptul de protimisis conferit prin căsătorie), prin răscumpărarea moşiilor de la Ioan abagiul din Ploieşti, care, utilizând metoda zălogirii şi a împrumutului reuşise să cumpere de la moşnenii din Drajna şi Stăneşti, părţi importante de moşie din cele 26 pe care aceştia încă le mai stăpâneau. ln 1684, luând, după cum spune actul, „zapisele de cumpărătoare" de la acesta, Constantin a solicitat domniei hotarnici care să-i aleagă aceste părţi de moşie şi să le lipească moşiei pe care o avea de zestre. Ulterior, între 1685 şi 1688, a achiziţionat şi alte părţi de moşie din Stăneşti şi Drajna..((Irina-Aurora PAVELEȚ - istoric))
  
 În anul 1864, au fost [[reforma_agrara_din_1864_in_drajna|împroprietăriți]] 323 locuitori în acest sat de pe moșia [[maria_filipescu-kretzulescu|Mariei Filipescu]].  În anul 1864, au fost [[reforma_agrara_din_1864_in_drajna|împroprietăriți]] 323 locuitori în acest sat de pe moșia [[maria_filipescu-kretzulescu|Mariei Filipescu]]. 
Linia 41: Linia 41:
 Drajna de Jos avea în subordine și cătunele: Chirițești, [[faget|Făgetul]] și [[podurile|Podurile]].  Drajna de Jos avea în subordine și cătunele: Chirițești, [[faget|Făgetul]] și [[podurile|Podurile]]. 
  
-La data de 28 martie 1909, satul Chirițești s-a alipit comunei Izvoarele. ((Codul General al României : Codurile, legile şi regulamentele uzuale în vigoare: 1856-1909: întocmit după textele oficiale. Volumul 5: Legi uzuale: 1908-1909. Suplimentul 2: 1909 pg. 308))+La data de 28 martie 1909, satul Chirițești s-a alipit comunei Izvoarele.((Codul General al României : Codurile, legile şi regulamentele uzuale în vigoare: 1856-1909: întocmit după textele oficiale. Volumul 5: Legi uzuale: 1908-1909. Suplimentul 2: 1909 pg. 308))
  
 Se menționează urmele unui drum pavat (drumul roman) în Valea Dracului. Se menționează urmele unui drum pavat (drumul roman) în Valea Dracului.
  • drajna_de_jos
  • Ultima modificare: 2021/06/06 17:59
  • de către cristian