| Ambele părți revizuirea anterioară
Versiuni anterioare
|
|
drajna_de_jos [2021/03/24 19:33]
cristian [Istoric] |
drajna_de_jos [2021/04/18 20:58] (curent)
cristian |
| Moştenitorul unor averi însemnate, îmbogăţit prin căsătoria cu [[rada_mihalcea|Rada Cândescu]], căpitanul avea în plaiul Teleajenului şi în plaiul despre Buzău, din judeţul Saac, numeroase moşii. Drajna de Jos pare să fi fost locul preferat pentru stabilirea uneia dintre curţile sale. | Moştenitorul unor averi însemnate, îmbogăţit prin căsătoria cu [[rada_mihalcea|Rada Cândescu]], căpitanul avea în plaiul Teleajenului şi în plaiul despre Buzău, din judeţul Saac, numeroase moşii. Drajna de Jos pare să fi fost locul preferat pentru stabilirea uneia dintre curţile sale. |
| |
| Constantin s-a arătat preocupat de mărirea domeniului de la Drajna de Jos. Într-o primă fază a eliminat concurenţa (profitând de dreptul de protimisis conferit prin căsătorie), prin răscumpărarea moşiilor de la Ioan abagiul din Ploieşti, care, utilizând metoda zălogirii şi a împrumutului reuşise să cumpere de la moşnenii din Drajna şi Stăneşti, părţi importante de moşie din cele 26 pe care aceştia încă le mai stăpâneau. ln 1684, luând, după cum spune actul, „zapisele de cumpărătoare" de la acesta, Constantin a solicitat domniei hotarnici care să-i aleagă aceste părţi de moşie şi să le lipească moşiei pe care o avea de zestre. Ulterior, între 1685 şi 1688, a achiziţionat şi alte părţi de moşie din Stăneşti şi Drajna.”((Irina-Aurora PAVELEȚ - istoric)) | Constantin s-a arătat preocupat de mărirea domeniului de la Drajna de Jos. Într-o primă fază a eliminat concurenţa (profitând de dreptul de protimisis conferit prin căsătorie), prin răscumpărarea moşiilor de la Ioan abagiul din Ploieşti, care, utilizând metoda zălogirii şi a împrumutului reuşise să cumpere de la moşnenii din Drajna şi Stăneşti, părţi importante de moşie din cele 26 pe care aceştia încă le mai stăpâneau. ln 1684, luând, după cum spune actul, „zapisele de cumpărătoare" de la acesta, Constantin a solicitat domniei hotarnici care să-i aleagă aceste părţi de moşie şi să le lipească moşiei pe care o avea de zestre. Ulterior, între 1685 şi 1688, a achiziţionat şi alte părţi de moşie din Stăneşti şi Drajna”((Irina-Aurora PAVELEȚ - istoric)). |
| |
| În anul 1864, au fost [[reforma_agrara_din_1864_in_drajna|împroprietăriți]] 323 locuitori în acest sat de pe moșia [[maria_filipescu-kretzulescu|Mariei Filipescu]]. | În anul 1864, au fost [[reforma_agrara_din_1864_in_drajna|împroprietăriți]] 323 locuitori în acest sat de pe moșia [[maria_filipescu-kretzulescu|Mariei Filipescu]]. |