Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
drajna [2021/04/01 18:48]
cristian [Monumente istorice și situri arheologice]
drajna [2021/06/09 21:19] (curent)
cristian
Linia 3: Linia 3:
 <WRAP box bggreen fgblack 270px right > <WRAP centeralign> **Comuna Drajna** </WRAP> {{  :drajna_stema.jpg?nolink&100  }}<WRAP 220px center> Coordonate: <WRAP clear></WRAP> <wrap em hi>[[https://goo.gl/maps/1M5oqTJgzj92|45°14′30″N 26°3′59″E]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Țară: <wrap em hi>[[https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia|România]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Județ: <wrap em hi>[[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahova|Prahova]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Tur virtual: <wrap em hi>[[https://turism.drajna.ro/images/360/pisculdomnului/auto/TurVirtual_PisculDomnuluinew.html|{{  :360-camera.png?nolink&30  }}]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Galerie: <wrap em hi>[[https://www.galerie.drajna.ro/|Remember Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP centeralign> **Amplasare în cadrul județului** </WRAP> {{  :amplasare_drajna.jpg?nolink&200  }}<WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Reședință: <wrap em hi>[[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> <WRAP 220px center> Siriuta: <wrap em hi>132896</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> Atestare: <wrap em hi>[[:1_decembrie_1429|1429]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Guvernare: <wrap em hi>[[:primaria_drajna|Primăria Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Primar: <wrap em hi>Violeta Gonțea</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Populație (2011): <wrap em hi>5168 locuitori</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Suprafață: <wrap em hi>5560,91 ha</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Fus orar: <wrap em hi>UTC+2</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Cod poștal: <wrap em hi>107190</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP centeralign> **Prezență online** </WRAP> <WRAP 220px center> Site web oficial: <wrap em hi>[[https://www.primaria-drajna.ro/|Primăria Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> GeoNames: <wrap em hi>[[http://www.geonames.org/678865/comuna-drajna-de-sus.html|Geonames]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> </WRAP> <WRAP box bggreen fgblack 270px right > <WRAP centeralign> **Comuna Drajna** </WRAP> {{  :drajna_stema.jpg?nolink&100  }}<WRAP 220px center> Coordonate: <WRAP clear></WRAP> <wrap em hi>[[https://goo.gl/maps/1M5oqTJgzj92|45°14′30″N 26°3′59″E]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Țară: <wrap em hi>[[https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia|România]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Județ: <wrap em hi>[[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahova|Prahova]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Tur virtual: <wrap em hi>[[https://turism.drajna.ro/images/360/pisculdomnului/auto/TurVirtual_PisculDomnuluinew.html|{{  :360-camera.png?nolink&30  }}]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Galerie: <wrap em hi>[[https://www.galerie.drajna.ro/|Remember Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP centeralign> **Amplasare în cadrul județului** </WRAP> {{  :amplasare_drajna.jpg?nolink&200  }}<WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Reședință: <wrap em hi>[[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> <WRAP 220px center> Siriuta: <wrap em hi>132896</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> Atestare: <wrap em hi>[[:1_decembrie_1429|1429]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Guvernare: <wrap em hi>[[:primaria_drajna|Primăria Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Primar: <wrap em hi>Violeta Gonțea</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Populație (2011): <wrap em hi>5168 locuitori</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Suprafață: <wrap em hi>5560,91 ha</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Fus orar: <wrap em hi>UTC+2</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Cod poștal: <wrap em hi>107190</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP centeralign> **Prezență online** </WRAP> <WRAP 220px center> Site web oficial: <wrap em hi>[[https://www.primaria-drajna.ro/|Primăria Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> GeoNames: <wrap em hi>[[http://www.geonames.org/678865/comuna-drajna-de-sus.html|Geonames]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> </WRAP>
  
-**Comuna {{:drajna_hand.jpg?80|}}**((Scriere de mână a cuvântului „Drajna” de către [[theodor_popescu|Theodor Popescu]] din actul de fondare al Căminului Cultural [[caminul_cultural_viitorul_drajnei|Viitorul Drajnei]]”)) este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea Drajna - Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale [[:raul_drajna|gârlei]] omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului.+**Comuna {{:drajna_hand.jpg?80|}}**((Scriere de mână a cuvântului „Drajna” de către [[theodor_popescu|Theodor Popescu]] din actul de fondare al Căminului Cultural [[caminul_cultural_viitorul_drajnei|Viitorul Drajnei]]”)) este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea Drajna - Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale [[:raul_drajna|gârlei]] omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului.
  
-Se învecinează la est cu comuna Posești, la sud-est cu comuna Aricești Zeletin, la sud cu comuna Predealul Sărari, la sud-vest cu orașul Vălenii de Munte, la vest cu comunele Teișani, Izvoarele și Măneciu, iar la Nord cu comuna Cerașu, străbătută de drumul județean 102B, șosea începută în anul 1868, ”lucrată cu dile de prestație” ((Expunerea situaţiunii Ministerului Lucrărilor Publice la finele anului 1897. Volumul 2: Şosele Judeţene, vicinale şi comunale. Tomul 3: Prahova-Vlaşca)).+Se învecinează la est cu comuna Posești, la sud-est cu comuna Aricești Zeletin, la sud cu comuna Predealul Sărari, la sud-vest cu orașul Vălenii de Munte, la vest cu comunele Teișani, Izvoarele și Măneciu, iar la Nord cu comuna Cerașu, străbătută de drumul județean 102B, șosea începută în anul 1868, ”lucrată cu dile de prestație”.((Expunerea situaţiunii Ministerului Lucrărilor Publice la finele anului 1897. Volumul 2: Şosele Judeţene, vicinale şi comunale. Tomul 3: Prahova-Vlaşca))
  
 Comuna este formată din satele: [[:catunu|Cătunu]], [[:ciocrac|Ciocrac]], [[:drajna_de_jos|Drajna de Jos]], [[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]], [[:faget|Făget]], [[:ogretin|Ogretin]], [[:piatra|Piatra]], [[:pitigoi|Pițigoi]], [[:plai|Plai]], [[:podurile|Podurile]], [[:poiana_mierlei|Poiana Mierlei]], fiind înființată ca organizație teritorială la data de 16 februarie 1968. Comuna este formată din satele: [[:catunu|Cătunu]], [[:ciocrac|Ciocrac]], [[:drajna_de_jos|Drajna de Jos]], [[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]], [[:faget|Făget]], [[:ogretin|Ogretin]], [[:piatra|Piatra]], [[:pitigoi|Pițigoi]], [[:plai|Plai]], [[:podurile|Podurile]], [[:poiana_mierlei|Poiana Mierlei]], fiind înființată ca organizație teritorială la data de 16 februarie 1968.
  
-Limitele comunei sunt :+Limitele comunei sunt:
  
   * latura nordică dealurile: [[:leurdeanu|Leurdeanu]] (834,4m), [[:teiului|Teiului]] (762m), [[:iazul_tiganului|Iazul Țiganului]] (769m),   * latura nordică dealurile: [[:leurdeanu|Leurdeanu]] (834,4m), [[:teiului|Teiului]] (762m), [[:iazul_tiganului|Iazul Țiganului]] (769m),
Linia 34: Linia 34:
 ===== Etimologie ===== ===== Etimologie =====
  
-Denumirea comunei vine de la numele [[:raul_drajna|râului Drajna]] (numit și Drăjnuța până în localitatea Cerașu), care o străbate de la nord către sud, derivând din cuvântul „draj” care în limba slavonă înseamnă râu repede, energic, dar după Alexandru Barbu ar semnifica limită teritorială, hotar. Numele original se pare că era ”Drasna” ((menționat în ” [[https://drive.google.com/file/d/18qN5kRvU02Yn8JiRRA12aNq39mSG93OL/view|Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă. Vol 3]]”)) .+Denumirea comunei vine de la numele [[:raul_drajna|râului Drajna]] (numit și Drăjnuța până în localitatea Cerașu), care o străbate de la nord către sud, derivând din cuvântul „draj” care în limba slavonă înseamnă râu repede, energic, dar după Alexandru Barbu ar semnifica limită teritorială, hotar. Numele original se pare că era ”Drasna”.((menționat în ” [[https://drive.google.com/file/d/18qN5kRvU02Yn8JiRRA12aNq39mSG93OL/view|Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă. Vol 3]]”))
  
 ===== Atestare ===== ===== Atestare =====
Linia 40: Linia 40:
 {{:drajna_chirilic.jpg?nolink&80  }}**Asupra înființării comunei Drajna, legenda spune:** ”//În vremea de demult, pe când nici nu erau Romanii p'aici, atunci în această vale strimtă, dar pusă bine, a fost un sat Dacic, mare frumos.// {{:drajna_chirilic.jpg?nolink&80  }}**Asupra înființării comunei Drajna, legenda spune:** ”//În vremea de demult, pe când nici nu erau Romanii p'aici, atunci în această vale strimtă, dar pusă bine, a fost un sat Dacic, mare frumos.//
  
-//Când a venit Traian împăratul cu soldații sei și a bătut pe Daci până i-a stins, și le-a luat țara, atunci satul Dacilor din acest loc a atras mult băgarea de semă a generalilor Împărătești, cari au găsit cu cale și au și făcut în acest loc, pe dealul ”Grădiștea” un lagăr mare și statornic, cu cazarme și întărituri numai de zid de cărămidă'. Împrejurul lagărului s'a format un orășel bogat. Aici mai târdiu au venit limbi pâgâne despre Sore-răsare și au dărîmat cetatea până în rasul pamântului, iar lumea s'a pribegit de frica robiciunilor. După ostoirea vîrtejului păgân s'au retras aici numai două din familiile pribegite : [[:pantescii|Pânteșcii]] și [[:bolinescii|Bolineșcii]], ai căror strănepoți populeză astă-di, comunele Drajna-de-sus și Ogretinu.//”((Dicţionar geografic al judeţului Prahova)).+//Când a venit Traian împăratul cu soldații sei și a bătut pe Daci până i-a stins, și le-a luat țara, atunci satul Dacilor din acest loc a atras mult băgarea de semă a generalilor Împărătești, cari au găsit cu cale și au și făcut în acest loc, pe dealul ”Grădiștea” un lagăr mare și statornic, cu cazarme și întărituri numai de zid de cărămidă'. Împrejurul lagărului s'a format un orășel bogat. Aici mai târdiu au venit limbi pâgâne despre Sore-răsare și au dărîmat cetatea până în rasul pamântului, iar lumea s'a pribegit de frica robiciunilor. După ostoirea vîrtejului păgân s'au retras aici numai două din familiile pribegite : [[:pantescii|Pânteșcii]] și [[:bolinescii|Bolineșcii]], ai căror strănepoți populeză astă-di, comunele Drajna-de-sus și Ogretinu.//.((Dicţionar geografic al judeţului Prahova))
  
 Primul hrisov de atestare se referă la [[:satul_stanesti|satul Stănești]] (înglobat Drajnei de Sus) fiind datat [[:1_decembrie_1429|1 decembrie 1429]], dat la Argeş, prin care Dan al II-lea, urmaşul lui Mircea cel Bãtrân, emitea un act de dănie unor boieri ai săi (Dumitru din Maniaci, Balea, Bârseanu) pentru satele: Maniaciul, Poienile Vărbilăului, jumătate din Izvoranii de la Dealu Mare - azi Valea Călugărească, precum și a treia parte din Stănești. Primul hrisov de atestare se referă la [[:satul_stanesti|satul Stănești]] (înglobat Drajnei de Sus) fiind datat [[:1_decembrie_1429|1 decembrie 1429]], dat la Argeş, prin care Dan al II-lea, urmaşul lui Mircea cel Bãtrân, emitea un act de dănie unor boieri ai săi (Dumitru din Maniaci, Balea, Bârseanu) pentru satele: Maniaciul, Poienile Vărbilăului, jumătate din Izvoranii de la Dealu Mare - azi Valea Călugărească, precum și a treia parte din Stănești.
Linia 132: Linia 132:
 Documentele însă contrazic aceste date, se știe că în 1838 funcția de învățător la școala din Drajna de Jos o deținea Eneache Cotună (în funcție și în 1841), la Drajna de Sus: Ilie Bolânu, la Ogretin: Gheorghe Georgescu (unde învățau și copiii din [[catunu|Cătunu]]), iar în 1861 erau: Ioan Ionescu în Drajna de Jos, Ștefan Ogrătineanu, în Ogretin și Dumitru Bolânu în Drajna de Sus. Documentele însă contrazic aceste date, se știe că în 1838 funcția de învățător la școala din Drajna de Jos o deținea Eneache Cotună (în funcție și în 1841), la Drajna de Sus: Ilie Bolânu, la Ogretin: Gheorghe Georgescu (unde învățau și copiii din [[catunu|Cătunu]]), iar în 1861 erau: Ioan Ionescu în Drajna de Jos, Ștefan Ogrătineanu, în Ogretin și Dumitru Bolânu în Drajna de Sus.
  
-Dupã 1880 s-au pãstrat şi documente şcolare ca matricole, dãri de seamã la sfârşit de an şcolar, chiar şi cataloage (învãţãtorii generaţiei lui Spiru Haret: [[theodor_popescu|Theodor Popescu]] la Drajna de Jos). La data de 24 octombrie 1904 s-a inaugurat noul local de școală din Drajna de Jos. Inaugurarea a fost amânată, inițial fiind programată pentru 14 septembrie 1904 ((Vezi articol din ziarul [[https://drive.google.com/file/d/0B-nYW9uTho6oWDBVWF9NVlF4TkE/edit?usp=sharing|Adevărul]] 31 august 1904. - Vezi  [[https://drive.google.com/file/d/1mwlaOfBEyaVo8PIEcCtzcFs1S2nY2ehu/view?usp=sharing|Adevărul]] din 16 septembrie 1904)) .+Dupã 1880 s-au pãstrat şi documente şcolare ca matricole, dãri de seamã la sfârşit de an şcolar, chiar şi cataloage (învãţãtorii generaţiei lui Spiru Haret: [[theodor_popescu|Theodor Popescu]] la Drajna de Jos). La data de 24 octombrie 1904 s-a inaugurat noul local de școală din Drajna de Jos. Inaugurarea a fost amânată, inițial fiind programată pentru 14 septembrie 1904.((Vezi articol din ziarul [[https://drive.google.com/file/d/0B-nYW9uTho6oWDBVWF9NVlF4TkE/edit?usp=sharing|Adevărul]] 31 august 1904. - Vezi  [[https://drive.google.com/file/d/1mwlaOfBEyaVo8PIEcCtzcFs1S2nY2ehu/view?usp=sharing|Adevărul]] din 16 septembrie 1904))
  
 **Școli din comuna Drajna:** **Școli din comuna Drajna:**
Linia 173: Linia 173:
 La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei era împărțit între patru comune rurale, aflate în plaiul Teleajen: [[:drajna_de_jos|Drajna de Jos]] (cu cătunele Drajna de Jos, [[:faget|Făget]], Podurile și Chirițești), [[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]], [[:catunu|Cătunu]] (cu satele Cătunu și [[:poiana_mierlei|Poiana Mierlei]]) și [[:ogretin|Ogretin]]. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei era împărțit între patru comune rurale, aflate în plaiul Teleajen: [[:drajna_de_jos|Drajna de Jos]] (cu cătunele Drajna de Jos, [[:faget|Făget]], Podurile și Chirițești), [[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]], [[:catunu|Cătunu]] (cu satele Cătunu și [[:poiana_mierlei|Poiana Mierlei]]) și [[:ogretin|Ogretin]].
  
-În perioada interbelică, în anul 1925, cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna [[:catunu|Cătunu]] a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin.(([[http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=585|„Comuna Ogretinu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 1925]]))  Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă.((„Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro.))  ((„Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro.))+În perioada interbelică, în anul 1925, cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna [[:catunu|Cătunu]] a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin.(([[http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=585|„Comuna Ogretinu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 1925]]))  Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă.((„Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro.)) ((„Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro.))
  
 Vestigiile arheologice atestă urme ale locuirii încă din epoca bronzului (Depozitul de seceri de bronz din Drajna de Jos), ca apoi în 106 să se construiască de către romani Castrul din Drajna de Sus ( cãrãmizi, obiecte de lut, ziduri şi multe alte obiecte artizanale aflate în diferite muzee din Ploieşti şi Bucureşti). Vestigiile arheologice atestă urme ale locuirii încă din epoca bronzului (Depozitul de seceri de bronz din Drajna de Jos), ca apoi în 106 să se construiască de către romani Castrul din Drajna de Sus ( cãrãmizi, obiecte de lut, ziduri şi multe alte obiecte artizanale aflate în diferite muzee din Ploieşti şi Bucureşti).
Linia 192: Linia 192:
   * marele logofãt [[:alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] - zis Drãjneanu - (1787-1856) stãpân al moşiei şi a castelului de la Drajna.   * marele logofãt [[:alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] - zis Drãjneanu - (1787-1856) stãpân al moşiei şi a castelului de la Drajna.
   * [[:nicolae_iorga|Nicolae Iorga]] care avea legãturi strânse la Ogretin şi Drajna de Jos;   * [[:nicolae_iorga|Nicolae Iorga]] care avea legãturi strânse la Ogretin şi Drajna de Jos;
-  * profesorul Toma Voiculescu, primul expert contabil din Ploiești și senator de Prahova, secretar general în partidul lui Nicolae Iorga în anul 1933, director la Liceul Comercial de Băieți „ Spiru Haret” din Ploiești (1938), de familie din Ogretin (([[https://ziarulprahova.ro/2011/04/memoria-zidurilor-29/|Ziarul Prahova]]));+  * profesorul Toma Voiculescu, primul expert contabil din Ploiești și senator de Prahova, secretar general în partidul lui Nicolae Iorga în anul 1933, director la Liceul Comercial de Băieți „ Spiru Haret” din Ploiești (1938), de familie din Ogretin(([[https://ziarulprahova.ro/2011/04/memoria-zidurilor-29/|Ziarul Prahova]]))
   * [[:georgescu_alexandru|Georgescu Alexandru]], zis Drăjneanu sau Gurgu, care a fost director și proprietar al ziarului naționalist-șovin Semănătorul și secretar al [[:partidului_nationalist_nicolae_iorga|Partidului Naționalist Nicolae Iorga]] din județul [[:vlasca|Vlașca]], n12.12.1898.   * [[:georgescu_alexandru|Georgescu Alexandru]], zis Drăjneanu sau Gurgu, care a fost director și proprietar al ziarului naționalist-șovin Semănătorul și secretar al [[:partidului_nationalist_nicolae_iorga|Partidului Naționalist Nicolae Iorga]] din județul [[:vlasca|Vlașca]], n12.12.1898.
   * [[:generalul_berthelot|generalul Berthelot]] care venea des la familia Gheorghiescu în Drajna de Sus;   * [[:generalul_berthelot|generalul Berthelot]] care venea des la familia Gheorghiescu în Drajna de Sus;
Linia 227: Linia 227:
   * [[:societatea_forestiera-drajna|Societatea Forestieră-Drajna]] înființată în anul 1913 de [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]] pe moșia [[:elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]] a exploatat pădurile [[:obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|Moșnenilor Drăjneni]], fără acordul acestora. [[:obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|Moșnenii]], în jur de 5000 de familii, s-au judecat din anul 1920 până în anul 1944 cu Societatea Forestieră Drajna, dar nu au reușit să treacă de prima instanță.   * [[:societatea_forestiera-drajna|Societatea Forestieră-Drajna]] înființată în anul 1913 de [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]] pe moșia [[:elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]] a exploatat pădurile [[:obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|Moșnenilor Drăjneni]], fără acordul acestora. [[:obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|Moșnenii]], în jur de 5000 de familii, s-au judecat din anul 1920 până în anul 1944 cu Societatea Forestieră Drajna, dar nu au reușit să treacă de prima instanță.
  
-Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83cuieni|Saac]] (Săcuieni), care avea reședința la [[https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenii_de_Munte|Vălenii de Munte]]. „Numele i se trage dela populația venită aici din ținutul secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, Români și Secui”. ((Articol de Const. C. Giurescu: «Județe dispărute din Țara Românească, București, 1937, 8 p. în . Extras din « Omagiu Profesorului D. Guști»))+Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83cuieni|Saac]] (Săcuieni), care avea reședința la [[https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenii_de_Munte|Vălenii de Munte]]. „Numele i se trage dela populația venită aici din ținutul secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, Români și Secui”.((Articol de Const. C. Giurescu: Județe dispărute din Țara Românească, București, 1937, 8 p. în 8. Extras din Omagiu Profesorului D. Guști”)) 
 ===== Monumente istorice și situri arheologice ===== ===== Monumente istorice și situri arheologice =====
  
Linia 237: Linia 238:
   * [[:moara_de_apa_warthiadi|Moara de apă Warthiadi]] de la Drajna de Jos;   * [[:moara_de_apa_warthiadi|Moara de apă Warthiadi]] de la Drajna de Jos;
   * [[:podul_peste_raul_teleajen|Podul peste râul Teleajen]] proiectat şi construit de marele inginer Elie Radu, inaugurat la 1 septembrie 1909;   * [[:podul_peste_raul_teleajen|Podul peste râul Teleajen]] proiectat şi construit de marele inginer Elie Radu, inaugurat la 1 septembrie 1909;
-  * Cetatea Dacică de la Făget "[[:cetateaua|Cetățeaua]]" - A doua epocă a fierului (Perioada - LA TÈNE);+  * Cetatea Dacică de la Făget "[[:cetateaua|Cetățeaua]]" - A doua epocă a fierului (Perioada-LA TÈNE);
   * [[:biserica_veche|Biserica veche]] de la Ogretin;   * [[:biserica_veche|Biserica veche]] de la Ogretin;
   * [[:biserica_filipestilor|Biserica Filipeștilor]];   * [[:biserica_filipestilor|Biserica Filipeștilor]];
Linia 289: Linia 290:
 ===== Demografie ===== ===== Demografie =====
  
-Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la 5.168 de locuitori (masculin 2506, feminin 2662), în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.761 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. (([[http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_31.xls|Populaţia stabilă pe sexe şi grupe de vârstă – judeţe, municipii, oraşe, comune; www.recensamantromania.ro]]))+Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la 5.168 de locuitori (masculin 2506, feminin 2662), în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.761 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.(([[http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_31.xls|Populaţia stabilă pe sexe şi grupe de vârstă – judeţe, municipii, oraşe, comune; www.recensamantromania.ro]])) 
  
 ===== Date ===== ===== Date =====
  • drajna.1617292110
  • Ultima modificare: 2021/04/01 18:48
  • de către cristian