Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
constantin_filipescu_margineanu [2019/06/13 23:59] – editare externă 127.0.0.1constantin_filipescu_margineanu [2020/08/18 19:52] (curent) cristian
Linia 1: Linia 1:
-===== Constantin Filipescu Mărgineanu =====+====== Constantin Filipescu Mărgineanu ======
  
-{{ :constantin_rada_matesti_buzau.jpg?direct&400|}} ((pictură din biserica ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” - Mătești, Buzău, ctitorită de Constantin și Rada Filipescu))+{{ :constantin_rada_matesti_buzau.jpg?400| ((pictură din biserica ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” - Mătești, Buzău, ctitorită de Constantin și Rada Filipescu))}}
  
-**Constantin Filipescu Mărgineanu** (d. octombrie 1696) a fost căpitan și cronicar (a scris „Istoriile domnilor Țării Românești - Istoria munteană de la început până la 1688).+**Constantin Filipescu Mărgineanu** (d. octombrie 1696) a fost căpitan și cronicar (a scris „//Istoriile domnilor Țării Românești - Istoria munteană de la început până la 1688//).
  
-==== Origini și familie ====+===== Origini și familie =====
  
-Fiul lui [[Pană Filipescu]] și al Mariei Cantacuzino, nepotul lui Dumitrașcu Filipescu, vel stolnic, a mai avut un frate mai mare, Matei Stolnicul.+Printre familiile aristocraţiei româneşti care aveau să dea ţării numeroşi reprezentanţi ai elitei s-au numărat şi Filipeştii. Avându-şi originile în familia boierilor de Bucov, al cărei leagăn a fost judeţul Prahova, Filipeştii, ca şi Cocorăştii, Kreţuleştii şi Rudenii, erau descendenţi ai marelui-logofăt Staico de Bucov şi ai soţiei sale Caplea, prin fiica lor Caplea a II-a ((Dan Pleşea, Quelques grandes familles valaques des XIV-XVe siècles în 12 Internationaler Kongres für genealogische und heraldische Wiessenschaften, München, 1974, p. 216-217)). 
 + 
 +O rădăcină a familiei Filipeştilor ar fi, conform vechii istoriografii((Octav-George Lecca, Familiile boiereşti române, ediţie Alexandru Condeescu, Editura Libra, Bucureşti, f.a., p. 278)), „bătrânul Drăghici” ot Mărgineni((BAR, Msse, Fond Ştefan D. Greceanu, mapa 61, f. 1. Ideea emisă de acest genealogist, că Filipeştii ar putea fi amintiţi din timpul lui Basarab I, nu este bazată pe documente. De altfel, genealogistul mai arată în însemnările sale că Filipeştii ar fi neamuri cu Basarabii (mai precis, că ar descinde din fratele acestuia, Bugă), cu Năstureii, cu Bălenii, cu Dudeştii etc. (ibidem). Pentru stabilirea relaţiilor de rudenie dintre familiile Manu, Filipescu, Slătineanu, Cîmpineanu, vezi BAR, Msse, II acte 180, Genealogia familiei Manu. Informaţii asemănătoare privind strămoşii Filipeştilor se regăsesc şi la Nicolae Iorga, în Istoriile domnilor Ţării Româneşti, compilate şi alcătuite de Constantin Căpitanul Filipescu, Editura I. V. Socecu, Bucureşti, 1902, p. IV, precum şi la Octav G. Lecca, Familiile boiereşti române, seria I, Genealogia a 100 de case din Ţeara Românească şi Moldova, Bucureşti, 1911, p. 34)), mare-vornic sub Neagoe Basarab((Constantin Sărăţeanu, Cronica familiilor vechi româneşti, în „Ilustraţiunea”, anul I (nr. 3, 4) din 15 februarie 1909)). El moştenea moşiile Filipeşti şi Mărgineni de la tatăl său, Neagoe, fiul lui jupan Drăghici, amintit pe la 1490((Constantin Sărăţeanu, Cronica familiilor vechi româneşti, în „Ilustraţiunea”, anul I (nr. 3, 4) din 15 februarie 1909)). 
 + 
 +Familia Filipeştilor îşi are însă originea în Dumitru, dregător de seamă al lui Mihai Viteazul, mare-vistiernic (1571), mare dregător al Ţării Româneşti – ajuns rând pe rând şi mare-clucer (1579), mare-spătar (1582-1584), mare-ban, mare-logofăt (1587-1589) şi mare-vornic (1601-1604) – şi cunoscut în documente ca Dumitru „din Cepturi”, dar şi „din Dădeşti”, „Epoteşti” sau cel Bătrân ((Vezi acest punct exprimat şi bine argumentat în Irina Hoinărescu, Contribuţii la istoria familiei Filipescu, în veacurile XVI-XVIII (I), în ArhGen V (X), 1998, nr. 1-2, p. 277. Inclusiv arborele genealogic al familiei Filipescu, pus la dispoziţie de domnul Nicolae Stolojan-Filipescu din Arhiva personală, pentru utilizarea căruia îi mulţumim pe această cale, pune la baza familiei pe Dumitru din Epoteşti. O altă versiune a genealogiei Filipeştilor, relativ corectă, numită şi Genealogia Lövendal, se poate consulta la adresa www.genealogie.lovendal.ro. Diferite sunt numai datele în care a deţinut dregătoriile (Nicolae Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, secolele XIV-XVII, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 57 şi 58)). A deținut demnități timp de 34 de ani. Soţie i-a fost Calea din Cepturi((Nicolae Stoicescu, op. cit. p. 57-58)) ((Nicolae Filipescu – Un aristocrat al politicii - Doru Dumitrescu)). 
 + 
 +Constantin Filipescu Mărgineanu, fiul lui [[Pană Filipescu]] și al Mariei Cantacuzino, nepotul lui Dumitrașcu Filipescu, vel stolnic, a mai avut un frate mai mare, Matei Stolnicul.
  
 Constantin și fratele lui Matei, apar numiți în documentele vremii, lângă mama lor, Maria, în anul 1666, când fac cumpărături la Păpeni, în Ialomița: Constantin și fratele lui Matei, apar numiți în documentele vremii, lângă mama lor, Maria, în anul 1666, când fac cumpărături la Păpeni, în Ialomița:
  
-  * 10 Maiu 7174. ”Nepoti Papei din Păpeni, împreună, anume Colțea i Papa i Simon, vând jupănesii Maricicăi biv Spătărea și coconilor, anume Mateiu Spătar și lui Costandin, 100 de stânjeni la Păpeni, cu 15 ughi. Scrie dasc. Oancea((Condica mănăstirii Slobozia lul Ienachi, la Arch. Statului, fol. 245-5 V°))+  * 10 Maiu 7174. ”Nepoti Papei din Păpeni, împreună, anume Colțea i Papa i Simon, vând jupănesii Maricicăi biv Spătărea și coconilor, anume Mateiu Spătar și lui Costandin, 100 de stânjeni la Păpeni, cu 15 ughi. Scrie dasc. Oancea((Condica mănăstirii Slobozia lul Ienachi, la Arch. Statului, fol. 245-5 V°)).
  
-Cariera boierească a lui Constantin începe încă de pe timpul lui Șerban Cantacuzino, la 13 ianuarie 1680 era numit postelnic și iscălea ca martor într-un document (( Studii și doc. V, p.188, Cf. Cronicile muntene, p.40)). +Cariera boierească a lui Constantin începe încă de pe timpul lui Șerban Cantacuzino, la 13 ianuarie 1680 era numit postelnic și iscălea ca martor într-un document((Studii și doc. V, p.188, Cf. Cronicile muntene, p.40)). 
  
 Lăcașul de rugăciune din prezent, [[biserica_filipestilor|biserica Sf. Alexandru]], se află pe locul unde în anul 1680 (<wrap help>help</wrap> - data este inainte de căsătorie) boierul Constantin Filipescu a ridicat biserica ”Sf. Împărați Constantin și Elena”. Lăcașul de rugăciune din prezent, [[biserica_filipestilor|biserica Sf. Alexandru]], se află pe locul unde în anul 1680 (<wrap help>help</wrap> - data este inainte de căsătorie) boierul Constantin Filipescu a ridicat biserica ”Sf. Împărați Constantin și Elena”.
  
-În anul 1684, înainte de căsătorie, boierul Constantin Filipescu Mărgineanu cumpărâ de la [[Ion Abagiu]] moșie la [[satul_stanesti|Stănești]], adeverită prin hrisovul de hotărnicie a 12 boieri din 21 iunie 1684((Societatea Drajna - Acte, doc. nr. 96))+În anul 1684, înainte de căsătorie, boierul Constantin Filipescu Mărgineanu cumpărâ de la [[Ion Abagiu]] moșie la [[satul_stanesti|Stănești]], adeverită prin hrisovul de hotărnicie a 12 boieri din 21 iunie 1684((Societatea Drajna - Acte, doc. nr. 96)).
  
-La 15 mai 1687 Constantin era căpitan, folosind iscălitura în documente ((cf. Cronicilor muntene p.41)). În același an se căsătorește cu [[rada_mihalcea|Rada Mihalcea Cândescu]] iar la data de 15 mai, din același an, își hotărăște moșia de zestre printr-un hrizov semnat de Șerban Voievod ((„Istoriile domnilor Țării Românești - Istoria munteană de la început până la 1688” de Constantin Filipescu”, volum editat Nicolae Iorga în 1902 pg.23-25)).+La 15 mai 1687 Constantin era căpitan, folosind iscălitura în documente ((cf. Cronicilor muntene p.41)). În același an se căsătorește cu [[rada_mihalcea|Rada Mihalcea Cândescu]] iar la data de 15 mai, din același an, își hotărăște moșia de zestre printr-un hrizov semnat de Șerban Voievod((„Istoriile domnilor Țării Românești - Istoria munteană de la început până la 1688” de Constantin Filipescu”, volum editat Nicolae Iorga în 1902 pg.23-25)).
  
-{{:iscalitura_constantin_filipescu_1683.jpg?direct&160 |}}+[{{:iscalitura_constantin_filipescu_1683.jpg?160 |Semnătura lui Constantin Filipescu 1683}}]
  
 În anul 1691, el și sotia sa [[rada_mihalcea|Rada]], înalță o biserică în satul Mătești din Buzău, împodobită cu stema familiei: vulturul și doi lei, având deasupra coroana cu crucea și pe laturi inițialele lui Constantin în scriere chirilică ((„Istoriile domnilor Țării Românești - Istoria munteană de la început până la 1688” de Constantin Filipescu”, volum editat Nicolae Iorga în 1902 pg.28)). În anul 1691, el și sotia sa [[rada_mihalcea|Rada]], înalță o biserică în satul Mătești din Buzău, împodobită cu stema familiei: vulturul și doi lei, având deasupra coroana cu crucea și pe laturi inițialele lui Constantin în scriere chirilică ((„Istoriile domnilor Țării Românești - Istoria munteană de la început până la 1688” de Constantin Filipescu”, volum editat Nicolae Iorga în 1902 pg.28)).
Linia 31: Linia 37:
 Domeniul de la Drajna a rămas moștenire lui [[grigore_filipescu|Grigore Filipescu]]. Domeniul de la Drajna a rămas moștenire lui [[grigore_filipescu|Grigore Filipescu]].
  
-==== Linia de succesiune moșia Drajna ====+===== Linia de succesiune moșia Drajna =====
  
 Al doilea pe linia de succesiune al domeniului de la Drajna. Al doilea pe linia de succesiune al domeniului de la Drajna.
Linia 38: Linia 44:
   - [[rada_mihalcea|Rada Mihalcea Cândescu]] = [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu Mărgineanu]]   - [[rada_mihalcea|Rada Mihalcea Cândescu]] = [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu Mărgineanu]]
  
-==== Note ====+===== Note ====
 + 
 + 
 +{{tag>constantin_filipescu drajna_de_jos biserica_filipescu}}
  • constantin_filipescu_margineanu.1560459588
  • Ultima modificare: 2019/06/13 23:59
  • de către 127.0.0.1