Cetatea Geto-Dacică de la Făget - ”LA CETĂŢEA”

La Cetățea

Varful Cetateaua

Localitate: Făget

Tur virtual:

Tip: Cetate

Tip construcție: zid de piatră

Date arheologice

Cod RAN: 132949.01

Cod LMI: PH-I-s-B-16175

Suprafața sitului: cca. 4000 mp

Perioadă de activitate:

Rapoarte cercetare:

Ruinele cetății geto-dacice ”La Cetățea” sunt situate în satul Făget, la limita dintre comunele Drajna și Homorâciu, pe vârful numit „Cetățeaua”, sau, cum este indicat în răvașul de vânzare a moșiei din 14 iulie 1745, ”Cetățoaia”.

Suprafața sitului este de aproximaiv 4000 m2 și se află la o altitudine de 704 m, iar coordonatele GPS sunt: lat. N45.27067, long. E26.03697.

Aceasta a fost o cetate din perioada LA TÈNE, a doua epocă a fierului, iar starea de conservare este bună.

În prezent, nu se mai văd ruine, dealul fiind împădurit și greu accesibil, iar fundațiile, acoperite de pământ. În trecut, se spune că exista un monument în această zonă, dar a fost deteriorat de vreme. Această cetate este posibil să fie antica Ramidava.

Aici, se crede, a fost un pichet militar de observațiune, atât asupra lagărului după Grădiște cât și asupra șoselei după valea Teleajenului și a ocnelor de la Gura Văiei lui Dragomir1).

La aproximativ două sute de metri spre sud găsim Piscul Pietrii, un loc deosebit, unde în trecut sătenii se adunau la comemorarea unor evenimente importante. În anul 1935 Alexandru Bărcăcilă scria că pe stânca de la piscul Pietrei erau gravate nume de săteni, chiar și al preotului din sat. În timp, aceste stânci au fost erodate de ploi și vânt, iar acele gravuri au fost șterse.

Încă se mai văd, pe versanții laterali ai vârfului Cetățeaua, gropile pe care le făceau oamenii în căutare de comori, iar una este chiar recentă.

Iată ce scria, în anul 1936, prof. Al. Bărcăcilă într-un raport adresat profesorului Nicolae Iorga:

Am făcut ascensiunea vârfului numit Cetățeaua, cel mai ridicat în dreptul com. Drajna de Sus, pe culmea ce desparte văile Drajna și Teleajen. Vârful mai ușor accesibil dinspre Valea Drajnei, este încins la baza lui către această vale de o terasă circulară lată de circa 6 m. Pe această terasă s-au găsit fragmente de vase La Téne ce ne-au fost încredințate pentru muzeul din Vălenii de Munte de dl D. Bazilescu. La capătul nordic al acestei terase, în gropile săpate de săteni pentru comori, am găsit patru fragmente de teracotă arsă de la locuințe preistorice, cîrpiciu. Este probabil o cetățue dacă, dominând cele două văi, Drajna și Teleajenul.

De aci vederea cuprinde ultimele sate înșirate de-a-lungul acestor văi și culmile munților în cari pătrund, -satele Ceraș, Slon, pe Drajna; Homorâciu, Izvoarele, Mânecii Pământeni și Ungureni, Mânăstirea Suzana, pe Teleajen; munții Fața lui Craiu, Gămălia, Zăganu; Clăbucet, Bobu Mare, Vârful Grohotișului. Frumusețea priveliștii și intuiția vieții românești, acum mai infloritoare ca oricând pe aceste plaiuri, răsplătește bogat osteneala urcușului.

Pe aceeași culme, la vreo două sute de metri spre Miază-zi, dai de Vărful-Pietrii, bloc masiv ridicat din stâncă, pare a servi pentru comemorarea în slove a unor mari evenimente. Sătenii și însuși preotul satului vorbesc de slove de o șchioapă cari ar fi existat pe fața acestei stânci, dar cari au dispărut, înlocuindu-se cu nume de săteni de azi, între cari și al preotului, îngrijit săpat. Aici, se crede, a fost un pichet militar de observațiune, atât asupra lagărului după Grădiște cât și asupra șoselei după valea Teleajenului și a ocnelor de la Gura Văiei lui Dragomir.

Pe aceeași culme, mai spre miazăzi, se vede satul Făget; aici, în culmea dealului, deasupra Pietrii Troian, au ieșit la arătură borcane, după spusa d-lui Bazilescu și a altor localnici” 2).

Nr. punct

1

2

3

4

Coordonate STEREO 70

X: 419502.583 Y: 580982.207

X: 419229.315 Y: 581000.112

X: 419227.276 Y: 581344.976

X: 419512.161 Y: 581294.430

Localizare

580982.207,419502.583;581000.112,419229.315;581344.976,419227.276;581294.430,419512.161


1)
Dicționar geografic al județului Prahova - 1897
2)
Al. Bărcăcilă 1936 - ”Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pe anul 1942” - Victor Brătulescu, pg. 106
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
  • cetateaua
  • Ultima modificare: 2020/08/18 19:19
  • de către cristian