Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
castrul_roman_de_la_drajna_de_sus [2020/07/28 15:05] cristiancastrul_roman_de_la_drajna_de_sus [2021/06/05 17:48] (curent) cristian
Linia 1: Linia 1:
 ====== Castrul roman Drajna ====== ====== Castrul roman Drajna ======
 +
 <WRAP box bggreen fgblack 270px right > <WRAP box bggreen fgblack 270px right >
 <WRAP centeralign> <WRAP centeralign>
Linia 93: Linia 94:
 Cercetări de suprafață a realizat și Al. Bărcăcilă, la data de 14 august 1936, unde scria, într-un [[raport_asupra_cercetarilor_de_la_drajna_de_sus|raport]] adresat lui Nicolae Iorga, următoarele:  Cercetări de suprafață a realizat și Al. Bărcăcilă, la data de 14 august 1936, unde scria, într-un [[raport_asupra_cercetarilor_de_la_drajna_de_sus|raport]] adresat lui Nicolae Iorga, următoarele: 
  
-”Mult Stimate Domnule Profesor,+//Mult Stimate Domnule Profesor,//
  
-La îndemnul d-voastră mergând la Drajna de Sus în ziua de 12 August curent pentru observațiuni arheologice, am constatat, am recoltat și dobândit următoarele:+//La îndemnul d-voastră mergând la Drajna de Sus în ziua de 12 August curent pentru observațiuni arheologice, am constatat, am recoltat și dobândit următoarele://
  
-La Castrul roman Grădiște am găsit în terenurile de arătură și fânețe:+//La Castrul roman Grădiște am găsit în terenurile de arătură și fânețe://
  
-  * trei fragmente de cărămizi cu ștampila legiunei 1 italica: (LEG)1. ITAL (8/12 CM); (L)EG. 1. IT(AL) (8/12 cm); (LEG. 1. IT)AL (7/12 CM). +  * //trei fragmente de cărămizi cu ștampila legiunei 1 italica: (LEG)1. ITAL (8/12 CM); (L)EG. 1. IT(AL) (8/12 cm); (LEG. 1. IT)AL (7/12 CM).// 
-  * fragmente de cărămidă cu ștampila legiunei V. Macedonica: LEG. V (M.) (15/19 cm). +  * //fragmente de cărămidă cu ștampila legiunei V. Macedonica: LEG. V (M.) (15/19 cm).// 
-  * trei fragmente de cărămidă de ștampile legionare, lipsind determinarea legiunei: LEG... (7/10 cm). +  * //trei fragmente de cărămidă de ștampile legionare, lipsind determinarea legiunei: LEG... (7/10 cm).// 
-  * un fragment de cărămidă cu ștampila unei cohorte, lipsind determinarea ei: COH... +  * //un fragment de cărămidă cu ștampila unei cohorte, lipsind determinarea ei: COH...// 
-  * multe fragmente de vase de teracotă, de mprime, formă, pastă diferite, între cari notăm: +  * //multe fragmente de vase de teracotă, de mprime, formă, pastă diferite, între cari notăm:// 
-  * fragment dintr-un mare castron, ornamentat pe baza lui lată cu câte o frunză de palmier incizată, în apropiere de cele două mănuși plate proeminente. Lipsește mai mult de jumătate din vas; se va întregi. Lungimea pătrată a frunzei are 13 cm. +  * //fragment dintr-un mare castron, ornamentat pe baza lui lată cu câte o frunză de palmier incizată, în apropiere de cele două mănuși plate proeminente. Lipsește mai mult de jumătate din vas; se va întregi. Lungimea pătrată a frunzei are 13 cm.// 
-  * două mici fragmente de vase fine, ornamentate punctat. +  * //două mici fragmente de vase fine, ornamentate punctat.// 
-  * două fragmente de cărămizi, cu adrilatură rombică. +  * //două fragmente de cărămizi, cu adrilatură rombică.// 
-  * alte fragmente de olane și cărămizi diferite.+  * //alte fragmente de olane și cărămizi diferite.//
    
-Provenind de la același castru ni s-a încredințat de către d-l D. [[dumitru_bazilescu|Bazilescu-Drajna]], institutor pensionar, fost senator:+//Provenind de la același castru ni s-a încredințat de către d-l D. [[dumitru_bazilescu|Bazilescu-Drajna]], institutor pensionar, fost senator://
  
-  * o monedă de argint a împăratului Dominițian, cu legenda: Imp(erator) Caes(ar) Domit(ianus) Aug(ustus) Germ(anicus) P(ontifex), M(aximus) Tr(ibunicia) P(otestas) VI; (rv.: Imp(erator) XIIII Co(n)s(ul) XIII Cens(or) P(erpetuus) P(ater) P(atriae).). +  * //o monedă de argint a împăratului Dominițian, cu legenda: Imp(erator) Caes(ar) Domit(ianus) Aug(ustus) Germ(anicus) P(ontifex), M(aximus) Tr(ibunicia) P(otestas) VI; (rv.: Imp(erator) XIIII Co(n)s(ul) XIII Cens(or) P(erpetuus) P(ater) P(atriae).).// 
-  * o monedă de argint a împăratului Traian: Imp(erator) Traiano Aug(usto) Germ(anico) P(ontifici), M(aximo) Tr(ibunicia) P(otestas) Co(n)s(ul) VIII; (rv.: S(enatus) P(opulus) Q(ue) R(omanus) Optimo Principi. +  * //o monedă de argint a împăratului Traian: Imp(erator) Traiano Aug(usto) Germ(anico) P(ontifici), M(aximo) Tr(ibunicia) P(otestas) Co(n)s(ul) VIII; (rv.: S(enatus) P(opulus) Q(ue) R(omanus) Optimo Principi.// 
-  * o figurină de bronz a lui Attys cu dreapta sprijinită pe umărul stâng, cu stânga lăsată în jos, cu picioarele încrucișate.” ((Al Bărcăcilă - Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus din 14 august 1936))+  * //o figurină de bronz a lui Attys cu dreapta sprijinită pe umărul stâng, cu stânga lăsată în jos, cu picioarele încrucișate.”// .((Al Bărcăcilă - Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus din 14 august 1936))
  
 Primele cercetări sistematice au fost efectuate între anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. A constatat că acest castru are formă dreptunghiulară cu dimensiunile 176x200m și că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monede, cele mai recente fiind din anul 116-117, din ultimii ani de domnie ai [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Traian|împăratului Traian]]. Primele cercetări sistematice au fost efectuate între anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. A constatat că acest castru are formă dreptunghiulară cu dimensiunile 176x200m și că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monede, cele mai recente fiind din anul 116-117, din ultimii ani de domnie ai [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Traian|împăratului Traian]].
Linia 120: Linia 121:
  
 După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene.
 +
 +{{ :harta_castru_drajna.jpg?400|}}
  
 ===== Materiale de construcție ===== ===== Materiale de construcție =====
Linia 133: Linia 136:
 Săpăturile arheologice desfăşurate în perimetrul castrului, în anul 2013, au scos parţial la lumină: zidurile de nord şi vest; porţile de nord şi vest; via sagularis - drumul principal; clădirea comandamentului, templul. Recent, investigaţiile arheologice au delimitat integral clădirea comandantului - praetorium. Locuinţa comandantului are cinci încăperi delimitate de ziduri groase (50 – 60 cm) de piatră calcaroasă (înălţime 0,6–1m) sau de cărămidă, cu podele de mortar sprijinite pe pilele hypocaustului. Cea de a şasea încăpere, baia – pavată „opus spicatum”, este prevăzută cu un bazin cu trepte şi bazinete de colmatare. Sistemul de încălzire principal, cu un praefurnium monumental amplasat pe mijlocul laturii vestice a clădirii, deserveşte bazinul, baia şi camera sud-vestică. Alte două instalaţii de încălzire amplasate pe latura sudică a clădirii deservesc cele trei încăperi aferente prin canale practicate şi delimitate de cărămizi, prin fundaţiile zidurilor şi sub podele.  Săpăturile arheologice desfăşurate în perimetrul castrului, în anul 2013, au scos parţial la lumină: zidurile de nord şi vest; porţile de nord şi vest; via sagularis - drumul principal; clădirea comandamentului, templul. Recent, investigaţiile arheologice au delimitat integral clădirea comandantului - praetorium. Locuinţa comandantului are cinci încăperi delimitate de ziduri groase (50 – 60 cm) de piatră calcaroasă (înălţime 0,6–1m) sau de cărămidă, cu podele de mortar sprijinite pe pilele hypocaustului. Cea de a şasea încăpere, baia – pavată „opus spicatum”, este prevăzută cu un bazin cu trepte şi bazinete de colmatare. Sistemul de încălzire principal, cu un praefurnium monumental amplasat pe mijlocul laturii vestice a clădirii, deserveşte bazinul, baia şi camera sud-vestică. Alte două instalaţii de încălzire amplasate pe latura sudică a clădirii deservesc cele trei încăperi aferente prin canale practicate şi delimitate de cărămizi, prin fundaţiile zidurilor şi sub podele. 
  
-Se remarcă pragurile necesare acceselor în şi între încăperi; un hol şi o încăpere de mici dimensiuni pavate cu cărămizi ştampilate (I Italica); treptele de acces în clădire amplasate în zona nord-vestică, cele de acces în praefurniumurile sudice; o posibilă terasă acoperită, pavată cu dale mari de piatră (gresie) cât şi zona anexelor din nordul clădirii pavată cu dale mari (60x40 cm) de cărămidă. +Se remarcă pragurile necesare acceselor în şi între încăperi; un hol şi o încăpere de mici dimensiuni pavate cu cărămizi ştampilate (I Italica); treptele de acces în clădire amplasate în zona nord-vestică, cele de acces în praefurniumurile sudice; o posibilă terasă acoperită, pavată cu dale mari de piatră (gresie) cât şi zona anexelor din nordul clădirii pavată cu dale mari (60x40 cm) de cărămidă. 
 Din cercetări s-a colectat un bogat material arheologic: ceramică dacică şi romană, monede din perioada 88 - 117 p.Chr., piese de port şi podoabă, piese de armament şi harnaşament, precum şi material de construcţie, cărămizi, ţigle şi piese de pavaj, ştampilat cu însemnele unităţilor militare cantonate aici.  Din cercetări s-a colectat un bogat material arheologic: ceramică dacică şi romană, monede din perioada 88 - 117 p.Chr., piese de port şi podoabă, piese de armament şi harnaşament, precum şi material de construcţie, cărămizi, ţigle şi piese de pavaj, ştampilat cu însemnele unităţilor militare cantonate aici. 
  
Linia 144: Linia 148:
 Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8 p. Chr. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară romană, situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legatura directa cu castrele de la Mălăiești, Târșorul vechi și Voinești. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8 p. Chr. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară romană, situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legatura directa cu castrele de la Mălăiești, Târșorul vechi și Voinești.
  
-Plasarea Castrului roman de la Drajna de Sus în apropierea cetăţii dacice, din vârful [[cetateaua|Cetățeaua]], „La Cetăţea“ - probabil antica „Ramidava“ - îi conferă o poziţie deosebită în regiune, pe „Drumul Sării“, bogăţie locală recunoscută şi exploatată în epocă, către Transilvania, prin pasul de la Tabla Buţii. Este cea mai mare bază militară romană din judeţul Prahova, pe acelaşi aliniament cu castrele romane de la Mălăieşti şi Târgşoru Vechi. Din punct de vedere topografic, cele trei castre sunt amplasate în apropierea unor fortificaţii de epocă getică (Tinosu, Coada Malului, Gura Vitioarei, Făget, Homorâciu), care în marea lor majoritate sunt utilizate până în preajma pătrunderii trupelor romane în Muntenia, prilejuită de războaiele purtate de împăratul Traian împotriva dacilor conduşi de Decebal.+Plasarea Castrului roman de la Drajna de Sus în apropierea cetăţii dacice, din vârful [[cetateaua|Cetățeaua]], „La Cetăţea“ - probabil antica „[[ramidava|Ramidava]]“ - îi conferă o poziţie deosebită în regiune, pe „Drumul Sării“, bogăţie locală recunoscută şi exploatată în epocă, către Transilvania, prin pasul de la Tabla Buţii. Este cea mai mare bază militară romană din judeţul Prahova, pe acelaşi aliniament cu castrele romane de la Mălăieşti şi Târgşoru Vechi. Din punct de vedere topografic, cele trei castre sunt amplasate în apropierea unor fortificaţii de epocă getică (Tinosu, Coada Malului, Gura Vitioarei, Făget, Homorâciu), care în marea lor majoritate sunt utilizate până în preajma pătrunderii trupelor romane în Muntenia, prilejuită de războaiele purtate de împăratul Traian împotriva dacilor conduşi de Decebal.
  
 Cu privire la prezenţa celor trei castre în zona râurilor Prahova şi Teleajen există mai multe opinii. O ipoteză mai veche percepe linia de castre Târgşor – Mălăieşti – Drajna ca o linie de apărare construită de Traian. Teza este sprijinită pe descoperirile monetare de la Drajna de Sus şi Târgşoru Vechi. Opinii mai noi susţin că prezenţa celor trei castre poate fi legată de protejarea şi controlul strategic al armatei romane asupra drumului care lega Dunărea Inferioară de principala trecere spre sud-estul interiorului arcului carpatic. Prin acest control se urmăreau observarea cât mai eficientă a mişcărilor trupelor conduse de Decebal şi posibilitatea unei intervenţii rapide a trupelor romane concentrate în zona Durostorum.  Cu privire la prezenţa celor trei castre în zona râurilor Prahova şi Teleajen există mai multe opinii. O ipoteză mai veche percepe linia de castre Târgşor – Mălăieşti – Drajna ca o linie de apărare construită de Traian. Teza este sprijinită pe descoperirile monetare de la Drajna de Sus şi Târgşoru Vechi. Opinii mai noi susţin că prezenţa celor trei castre poate fi legată de protejarea şi controlul strategic al armatei romane asupra drumului care lega Dunărea Inferioară de principala trecere spre sud-estul interiorului arcului carpatic. Prin acest control se urmăreau observarea cât mai eficientă a mişcărilor trupelor conduse de Decebal şi posibilitatea unei intervenţii rapide a trupelor romane concentrate în zona Durostorum. 
Linia 203: Linia 207:
 </WRAP> </WRAP>
 </WRAP> </WRAP>
 +
 +===== Discuții =====
 +~~DISQUS~~
  
 ===== Notă ===== ===== Notă =====
Linia 214: Linia 221:
 Vezi [[Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus]] - Al. Bărcăcilă 1936 Vezi [[Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus]] - Al. Bărcăcilă 1936
  
----- 
  
-{{tag>sit_arheologic_drajna castrul_roman_drajna piscul_gradistea dumitru_bazilescu drajna_de_sus tur_virtual}}+{{tag>castrul_roman_drajna piscul_gradistea dumitru_bazilescu drajna_de_sus tur_virtua al_barcacila}}
  • castrul_roman_de_la_drajna_de_sus
  • Ultima modificare: 2021/06/05 17:48
  • de către cristian