Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
castrul_roman_de_la_drajna_de_sus [2020/07/28 15:05] – cristian | castrul_roman_de_la_drajna_de_sus [2021/06/05 17:48] (curent) – cristian | ||
---|---|---|---|
Linia 1: | Linia 1: | ||
====== Castrul roman Drajna ====== | ====== Castrul roman Drajna ====== | ||
+ | |||
<WRAP box bggreen fgblack 270px right > | <WRAP box bggreen fgblack 270px right > | ||
<WRAP centeralign> | <WRAP centeralign> | ||
Linia 93: | Linia 94: | ||
Cercetări de suprafață a realizat și Al. Bărcăcilă, | Cercetări de suprafață a realizat și Al. Bărcăcilă, | ||
- | ”Mult Stimate Domnule Profesor, | + | ”//Mult Stimate Domnule Profesor,// |
- | La îndemnul d-voastră mergând la Drajna de Sus în ziua de 12 August curent pentru observațiuni arheologice, | + | //La îndemnul d-voastră mergând la Drajna de Sus în ziua de 12 August curent pentru observațiuni arheologice, |
- | La Castrul roman Grădiște am găsit în terenurile de arătură și fânețe: | + | //La Castrul roman Grădiște am găsit în terenurile de arătură și fânețe:// |
- | * trei fragmente de cărămizi cu ștampila legiunei 1 italica: (LEG)1. ITAL (8/12 CM); (L)EG. 1. IT(AL) (8/12 cm); (LEG. 1. IT)AL (7/12 CM). | + | * //trei fragmente de cărămizi cu ștampila legiunei 1 italica: (LEG)1. ITAL (8/12 CM); (L)EG. 1. IT(AL) (8/12 cm); (LEG. 1. IT)AL (7/12 CM).// |
- | * fragmente de cărămidă cu ștampila legiunei V. Macedonica: LEG. V (M.) (15/19 cm). | + | * //fragmente de cărămidă cu ștampila legiunei V. Macedonica: LEG. V (M.) (15/19 cm).// |
- | * trei fragmente de cărămidă de ștampile legionare, lipsind determinarea legiunei: LEG... (7/10 cm). | + | * //trei fragmente de cărămidă de ștampile legionare, lipsind determinarea legiunei: LEG... (7/10 cm).// |
- | * un fragment de cărămidă cu ștampila unei cohorte, lipsind determinarea ei: COH... | + | * //un fragment de cărămidă cu ștampila unei cohorte, lipsind determinarea ei: COH...// |
- | * multe fragmente de vase de teracotă, de mprime, formă, pastă diferite, între cari notăm: | + | * //multe fragmente de vase de teracotă, de mprime, formă, pastă diferite, între cari notăm:// |
- | * fragment dintr-un mare castron, ornamentat pe baza lui lată cu câte o frunză de palmier incizată, în apropiere de cele două mănuși plate proeminente. Lipsește mai mult de jumătate din vas; se va întregi. Lungimea pătrată a frunzei are 13 cm. | + | * //fragment dintr-un mare castron, ornamentat pe baza lui lată cu câte o frunză de palmier incizată, în apropiere de cele două mănuși plate proeminente. Lipsește mai mult de jumătate din vas; se va întregi. Lungimea pătrată a frunzei are 13 cm.// |
- | * două mici fragmente de vase fine, ornamentate punctat. | + | * //două mici fragmente de vase fine, ornamentate punctat.// |
- | * două fragmente de cărămizi, cu adrilatură rombică. | + | * //două fragmente de cărămizi, cu adrilatură rombică.// |
- | * alte fragmente de olane și cărămizi diferite. | + | * //alte fragmente de olane și cărămizi diferite.// |
- | Provenind de la același castru ni s-a încredințat de către d-l D. [[dumitru_bazilescu|Bazilescu-Drajna]], | + | //Provenind de la același castru ni s-a încredințat de către d-l D. [[dumitru_bazilescu|Bazilescu-Drajna]], |
- | * o monedă de argint a împăratului Dominițian, | + | * //o monedă de argint a împăratului Dominițian, |
- | * o monedă de argint a împăratului Traian: Imp(erator) Traiano Aug(usto) Germ(anico) P(ontifici), | + | * //o monedă de argint a împăratului Traian: Imp(erator) Traiano Aug(usto) Germ(anico) P(ontifici), |
- | * o figurină de bronz a lui Attys cu dreapta sprijinită pe umărul stâng, cu stânga lăsată în jos, cu picioarele încrucișate.” ((Al Bărcăcilă - Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus din 14 august 1936)) | + | * //o figurină de bronz a lui Attys cu dreapta sprijinită pe umărul stâng, cu stânga lăsată în jos, cu picioarele încrucișate.”// .((Al Bărcăcilă - Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus din 14 august 1936)) |
Primele cercetări sistematice au fost efectuate între anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. A constatat că acest castru are formă dreptunghiulară cu dimensiunile 176x200m și că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monede, cele mai recente fiind din anul 116-117, din ultimii ani de domnie ai [[https:// | Primele cercetări sistematice au fost efectuate între anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. A constatat că acest castru are formă dreptunghiulară cu dimensiunile 176x200m și că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monede, cele mai recente fiind din anul 116-117, din ultimii ani de domnie ai [[https:// | ||
Linia 120: | Linia 121: | ||
După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. | După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. | ||
+ | |||
+ | {{ : | ||
===== Materiale de construcție ===== | ===== Materiale de construcție ===== | ||
Linia 133: | Linia 136: | ||
Săpăturile arheologice desfăşurate în perimetrul castrului, în anul 2013, au scos parţial la lumină: zidurile de nord şi vest; porţile de nord şi vest; via sagularis - drumul principal; clădirea comandamentului, | Săpăturile arheologice desfăşurate în perimetrul castrului, în anul 2013, au scos parţial la lumină: zidurile de nord şi vest; porţile de nord şi vest; via sagularis - drumul principal; clădirea comandamentului, | ||
- | Se remarcă pragurile necesare acceselor în şi între încăperi; un hol şi o încăpere de mici dimensiuni pavate cu cărămizi ştampilate (I Italica); treptele de acces în clădire amplasate în zona nord-vestică, | + | Se remarcă pragurile necesare acceselor în şi între încăperi; un hol şi o încăpere de mici dimensiuni pavate cu cărămizi ştampilate (I Italica); treptele de acces în clădire amplasate în zona nord-vestică, |
Din cercetări s-a colectat un bogat material arheologic: ceramică dacică şi romană, monede din perioada 88 - 117 p.Chr., piese de port şi podoabă, piese de armament şi harnaşament, | Din cercetări s-a colectat un bogat material arheologic: ceramică dacică şi romană, monede din perioada 88 - 117 p.Chr., piese de port şi podoabă, piese de armament şi harnaşament, | ||
Linia 144: | Linia 148: | ||
Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, | Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, | ||
- | Plasarea Castrului roman de la Drajna de Sus în apropierea cetăţii dacice, din vârful [[cetateaua|Cetățeaua]], | + | Plasarea Castrului roman de la Drajna de Sus în apropierea cetăţii dacice, din vârful [[cetateaua|Cetățeaua]], |
Cu privire la prezenţa celor trei castre în zona râurilor Prahova şi Teleajen există mai multe opinii. O ipoteză mai veche percepe linia de castre Târgşor – Mălăieşti – Drajna ca o linie de apărare construită de Traian. Teza este sprijinită pe descoperirile monetare de la Drajna de Sus şi Târgşoru Vechi. Opinii mai noi susţin că prezenţa celor trei castre poate fi legată de protejarea şi controlul strategic al armatei romane asupra drumului care lega Dunărea Inferioară de principala trecere spre sud-estul interiorului arcului carpatic. Prin acest control se urmăreau observarea cât mai eficientă a mişcărilor trupelor conduse de Decebal şi posibilitatea unei intervenţii rapide a trupelor romane concentrate în zona Durostorum. | Cu privire la prezenţa celor trei castre în zona râurilor Prahova şi Teleajen există mai multe opinii. O ipoteză mai veche percepe linia de castre Târgşor – Mălăieşti – Drajna ca o linie de apărare construită de Traian. Teza este sprijinită pe descoperirile monetare de la Drajna de Sus şi Târgşoru Vechi. Opinii mai noi susţin că prezenţa celor trei castre poate fi legată de protejarea şi controlul strategic al armatei romane asupra drumului care lega Dunărea Inferioară de principala trecere spre sud-estul interiorului arcului carpatic. Prin acest control se urmăreau observarea cât mai eficientă a mişcărilor trupelor conduse de Decebal şi posibilitatea unei intervenţii rapide a trupelor romane concentrate în zona Durostorum. | ||
Linia 203: | Linia 207: | ||
</ | </ | ||
</ | </ | ||
+ | |||
+ | ===== Discuții ===== | ||
+ | ~~DISQUS~~ | ||
===== Notă ===== | ===== Notă ===== | ||
Linia 214: | Linia 221: | ||
Vezi [[Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus]] - Al. Bărcăcilă 1936 | Vezi [[Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus]] - Al. Bărcăcilă 1936 | ||
- | ---- | ||
- | {{tag>sit_arheologic_drajna | + | {{tag> |