Castrul roman Drajna

Castrul roman Drajna

Localitate: Drajna de Sus

Imagini: Galerie foto

Tur virtual:

Date arheologice

Cod RAN: 132903.01

Cod LMI: PH-I-s-B-16174

Punct: Grădiște

Suprafața sitului: cca. 10 000 mp

Perioadă de activitate: 101-117

Rapoarte cercetare: An 2011 An 2013

Castrul roman este situat în sud-estul satului Drajna de Sus, pe platoul dealului „Grădiștea” (denumire provenită din slavonă - Oraș Întărit), la altitudine de 446m, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna (Drăjnuța) și Ogretin.

Castrul intră în literatura de specialitate după anul 1888, prin publicarea de către Gr. Tocilescu a unor serii de ștampile cu numele unităților militare cantonate acolo. Meritul descoperirii castrului îi revine lui Dumitru Bazilescu învățător la Drajna de Sus. În anul 1883 aceasta înștiința Ministerul Instrucției Publice despre descoperirile făcute în cursul muncilor agricole, materiale pe care le va preda Muzeului National de Antichități.

Grigore Tocilescu face săpături de mică amploare în luna aprilie din anul 1888, în zona hypocaustului, rezultate ce vor fi publicate. G. Tocilescu a realizat câteva sondaje și a descoperit cărămizi și țigle cu ștampilele legiunilor I Italica, V Macedonica, XI Claudia și Cohorta I Flavia Commagenorum.

Dumitru Brazilescu va publica la rândul său o notă în Marele Dictionar Geografic al Romaniei despre această descoperire, iar în anul 1932 Constantin Daicoviciu publică o serie de ștampile din material aduse de Dumitru Bazilescu.

Cercetări de suprafață a realizat și Al. Bărcăcilă, la data de 14 august 1936, unde scria, într-un raport adresat lui Nicolae Iorga, următoarele:

”Mult Stimate Domnule Profesor,

La îndemnul d-voastră mergând la Drajna de Sus în ziua de 12 August curent pentru observațiuni arheologice, am constatat, am recoltat și dobândit următoarele:

La Castrul roman Grădiște am găsit în terenurile de arătură și fânețe:

  • trei fragmente de cărămizi cu ștampila legiunei 1 italica: (LEG)1. ITAL (8/12 CM); (L)EG. 1. IT(AL) (8/12 cm); (LEG. 1. IT)AL (7/12 CM).
  • fragmente de cărămidă cu ștampila legiunei V. Macedonica: LEG. V (M.) (15/19 cm).
  • trei fragmente de cărămidă de ștampile legionare, lipsind determinarea legiunei: LEG… (7/10 cm).
  • un fragment de cărămidă cu ștampila unei cohorte, lipsind determinarea ei: COH…
  • multe fragmente de vase de teracotă, de mprime, formă, pastă diferite, între cari notăm:
  • fragment dintr-un mare castron, ornamentat pe baza lui lată cu câte o frunză de palmier incizată, în apropiere de cele două mănuși plate proeminente. Lipsește mai mult de jumătate din vas; se va întregi. Lungimea pătrată a frunzei are 13 cm.
  • două mici fragmente de vase fine, ornamentate punctat.
  • două fragmente de cărămizi, cu adrilatură rombică.
  • alte fragmente de olane și cărămizi diferite.

Provenind de la același castru ni s-a încredințat de către d-l D. Bazilescu-Drajna, institutor pensionar, fost senator:

  • o monedă de argint a împăratului Dominițian, cu legenda: Imp(erator) Caes(ar) Domit(ianus) Aug(ustus) Germ(anicus) P(ontifex), M(aximus) Tr(ibunicia) P(otestas) VI; (rv.: Imp(erator) XIIII Co(n)s(ul) XIII Cens(or) P(erpetuus) P(ater) P(atriae).).
  • o monedă de argint a împăratului Traian: Imp(erator) Traiano Aug(usto) Germ(anico) P(ontifici), M(aximo) Tr(ibunicia) P(otestas) Co(n)s(ul) VIII; (rv.: S(enatus) P(opulus) Q(ue) R(omanus) Optimo Principi.
  • o figurină de bronz a lui Attys cu dreapta sprijinită pe umărul stâng, cu stânga lăsată în jos, cu picioarele încrucișate.” 10)

Primele cercetări sistematice au fost efectuate între anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. A constatat că acest castru are formă dreptunghiulară cu dimensiunile 176x200m și că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monede, cele mai recente fiind din anul 116-117, din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian.

În urma săpăturilor arheologice reîncepute în anul 1992, în incinta castrului s-au descoperit numeroase cărămizi cu ștampile care atestă prezența unor trupe romane precum: Cohors I Flavia Commagenorum, menționată și într-o diplomă militară din anul 105, precum și trei detașamente din legiunile I Italică, staționate la Novae (Sistov), V Macedonia, staționată la Troesmis (Iglita) și XI Claudia Pia Fidelis, staționată la Durostorum (Silistra).

După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene.

Cercetările arheologice din anul 1992 sunt primele efectuate aici după cercetările efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. Rezultatele campaniilor din anii 1992-1996 au adus dovezi asupra fazelor constructive a clădirilor din interiorul castrului. La aceste cercetări au participat Vlădescu M. Cristian, Zahariade Mihail, Dvorski Traian, Teodorescu Victor, Marinele Peneș.

Prima fază de construire, val de pământ și palisade (I) este construită probabil în toamna-iarna anului 101 p. Chr., și a durat până la sfârșitul celui de-al doilea război daco-roman. Dimensiunile castrului în această fază rămân încă necunoscute.

Cea de-a doua fază de construire (II) este reprezentată de un zid dublu de piatră ce avea dimensiunile 185X190m, și a funcționat în perioada 106-117/8 p. Chr. În anul 1994 a fost cercetată poarta de nord a castrului (poarta decumană), iar în apropierea ei au fost identificate 2 cuptoare de olar. În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printer unde putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi.

Garnizoana militară avea zidurile incintei din piatră, în interior clădiri monumentale construite din piatră şi cărămidă prevăzute cu sistem de încălzire - hypocaust, sistem de aducţiune a apei şi de canalizare.

Săpăturile arheologice desfăşurate în perimetrul castrului, în anul 2013, au scos parţial la lumină: zidurile de nord şi vest; porţile de nord şi vest; via sagularis - drumul principal; clădirea comandamentului, templul. Recent, investigaţiile arheologice au delimitat integral clădirea comandantului - praetorium. Locuinţa comandantului are cinci încăperi delimitate de ziduri groase (50 – 60 cm) de piatră calcaroasă (înălţime 0,6–1m) sau de cărămidă, cu podele de mortar sprijinite pe pilele hypocaustului. Cea de a şasea încăpere, baia – pavată „opus spicatum”, este prevăzută cu un bazin cu trepte şi bazinete de colmatare. Sistemul de încălzire principal, cu un praefurnium monumental amplasat pe mijlocul laturii vestice a clădirii, deserveşte bazinul, baia şi camera sud-vestică. Alte două instalaţii de încălzire amplasate pe latura sudică a clădirii deservesc cele trei încăperi aferente prin canale practicate şi delimitate de cărămizi, prin fundaţiile zidurilor şi sub podele.

Se remarcă pragurile necesare acceselor în şi între încăperi; un hol şi o încăpere de mici dimensiuni pavate cu cărămizi ştampilate (I Italica); treptele de acces în clădire amplasate în zona nord-vestică, cele de acces în praefurniumurile sudice; o posibilă terasă acoperită, pavată cu dale mari de piatră (gresie) cât şi zona anexelor din nordul clădirii pavată cu dale mari (60x40 cm) de cărămidă. Din cercetări s-a colectat un bogat material arheologic: ceramică dacică şi romană, monede din perioada 88 - 117 p.Chr., piese de port şi podoabă, piese de armament şi harnaşament, precum şi material de construcţie, cărămizi, ţigle şi piese de pavaj, ştampilat cu însemnele unităţilor militare cantonate aici.

Construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de romani în provincial Moesia Inferior, cu prilejul atacurilor combinate ale dacilor și ale roxolanilor. Laberius urmărea prin aceste operațiuni atât destrămarea alianței dintre daci și roxolani, prin înfrângerea acestora din urmă și implicit transformarea lor în popor clientelar Imperiului Roman, cât și impiedicarea unei concentrări de forțe din partea dacilor pe frontul principal de război.

Acțiunile lui Laberius Maximus la nordul Dunării s-au desfășurat în toamna anului 101, romanii neavând probabil timp necesar încheierii operațiunilor din cauza venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odată cu venirea primăverii, Laberius lasă în castrele construite mici garnizoane, se deplasează pe Olt și ajută ulterior la desfășurarea ofensivei romane spre Mureș și mai apoi în valea Streiului.

Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8 p. Chr. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară romană, situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legatura directa cu castrele de la Mălăiești, Târșorul vechi și Voinești.

Plasarea Castrului roman de la Drajna de Sus în apropierea cetăţii dacice, din vârful Cetățeaua, „La Cetăţea“ - probabil antica „Ramidava“ - îi conferă o poziţie deosebită în regiune, pe „Drumul Sării“, bogăţie locală recunoscută şi exploatată în epocă, către Transilvania, prin pasul de la Tabla Buţii. Este cea mai mare bază militară romană din judeţul Prahova, pe acelaşi aliniament cu castrele romane de la Mălăieşti şi Târgşoru Vechi. Din punct de vedere topografic, cele trei castre sunt amplasate în apropierea unor fortificaţii de epocă getică (Tinosu, Coada Malului, Gura Vitioarei, Făget, Homorâciu), care în marea lor majoritate sunt utilizate până în preajma pătrunderii trupelor romane în Muntenia, prilejuită de războaiele purtate de împăratul Traian împotriva dacilor conduşi de Decebal.

Cu privire la prezenţa celor trei castre în zona râurilor Prahova şi Teleajen există mai multe opinii. O ipoteză mai veche percepe linia de castre Târgşor – Mălăieşti – Drajna ca o linie de apărare construită de Traian. Teza este sprijinită pe descoperirile monetare de la Drajna de Sus şi Târgşoru Vechi. Opinii mai noi susţin că prezenţa celor trei castre poate fi legată de protejarea şi controlul strategic al armatei romane asupra drumului care lega Dunărea Inferioară de principala trecere spre sud-estul interiorului arcului carpatic. Prin acest control se urmăreau observarea cât mai eficientă a mişcărilor trupelor conduse de Decebal şi posibilitatea unei intervenţii rapide a trupelor romane concentrate în zona Durostorum.

Romanii stapânesc efectiv regiunea cel puţin până la începutul domniei lui Hadrian (117-138 p.Chr.). Momentul final al utilizării acestor castre din partea de est a Munteniei poate fi pus pe seama reformei lui Hadrian privind graniţele noii provincii Dacia. După pacea încheiată cu roxolanii, romanii au abandonat teritoriul de est al Munteniei, implicit şi Castrul de la Drajna de Sus.

Astăzi, conservarea şi punerea în valoare a clădirii comandantului, cât şi cercetarea întregului castru, devenit prin grija autorităţilor prahovene domeniu public, reprezintă un proiect prioritar de valorificare turistică şi ştiinţifică a zonei cu un potenţial istoric, arheologic şi etnografic remarcabil.

Nr. punct

1

2

3

4

Coordonate Geografice

45°15'29.57"N 26° 4'20.29"E

45°15'30.54"N 26° 4'32.80"E

45°15'25.73"N 26° 4'34.75"E

45°15'23.57"N 26° 4'22.68"E

Coordonate STEREO 70

X: 418168.615 Y: 584268.286

X: 418202.206 Y: 584540.573

X: 418054.323 Y: 584585.074

X: 417984.130 Y: 584322.864

arhg. Marinela PENEŞ, Manager, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova,

C.R

Legătură: turism.drajna.ro

Vezi Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus - Al. Bărcăcilă 1936


10)
Al Bărcăcilă - Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus din 14 august 1936
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
  • castrul_roman_de_la_drajna_de_sus
  • Ultima modificare: 2020/08/27 21:46
  • de către cristian