Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu [2021/04/29 23:46]
cristian
castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu [2021/06/05 17:49] (curent)
cristian
Linia 90: Linia 90:
 Preocupat de istoria țării sale, Constantin Filipescu Mărgineanu va scrie „//Istoricul domniilor Țării Românești//”, volum editat de Nicolae iorga în 1902 la Editura Socec. Pe lângă cronicar și mare căpitan, Constantin Filipescu va fi și un abil diplomat, unchiul său - domnitorul Șerban Cantacuzino - încredințându-i în 1680 o misiune pe lângă principele Mihai I Apafy al Ardealului. Va fi și un mare ctitor, în 1691 el ridicând la Mătești (județul Buzău), pe moșia soției sale, o frumoasă biserică cu hramul „Sfinților Împărați Costantin și Elena”. Până la moartea sa, în 1696, Constantin Filipescu va cumpăra terenuri lângă Drajna, sporindu-și considerabil domeniu, lucru pe care-l va face și văduva sa, Rada, acțiunile ei provocând chiar dispute cu boierii vecini. Pentru calmarea situației a intervenit chiar domnitorul Constantin Brâncoveanu, care înființează la 29 mai 1700 o comisie de anchetă. Preocupat de istoria țării sale, Constantin Filipescu Mărgineanu va scrie „//Istoricul domniilor Țării Românești//”, volum editat de Nicolae iorga în 1902 la Editura Socec. Pe lângă cronicar și mare căpitan, Constantin Filipescu va fi și un abil diplomat, unchiul său - domnitorul Șerban Cantacuzino - încredințându-i în 1680 o misiune pe lângă principele Mihai I Apafy al Ardealului. Va fi și un mare ctitor, în 1691 el ridicând la Mătești (județul Buzău), pe moșia soției sale, o frumoasă biserică cu hramul „Sfinților Împărați Costantin și Elena”. Până la moartea sa, în 1696, Constantin Filipescu va cumpăra terenuri lângă Drajna, sporindu-și considerabil domeniu, lucru pe care-l va face și văduva sa, Rada, acțiunile ei provocând chiar dispute cu boierii vecini. Pentru calmarea situației a intervenit chiar domnitorul Constantin Brâncoveanu, care înființează la 29 mai 1700 o comisie de anchetă.
  
-[[dumitru_kretzulescu-warthiadi|Dumitru Kretzulescu Warthiadi]] îi atribuie lui Constantin Filipescu ridicarea caselor boierești de la Drajna de Jos. Pe fațada principală a Casei administrației cea mai veche clădire din cadrul ansamblului boieresc, s-a păstrat, până la începutul secolului al XX-lea, vechea stemă a [[filipescu|familiei Filipescu]], similară cu cea de pe pisania bisericii din Mătești (secolul XVII), ctitoria căpitanului((Irina Aurora Paveleț-Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, an XVII, nr. 1-2, București 2006)).+[[dumitru_kretzulescu-warthiadi|Dumitru Kretzulescu Warthiadi]] îi atribuie lui Constantin Filipescu ridicarea caselor boierești de la Drajna de Jos. Pe fațada principală a Casei administrației cea mai veche clădire din cadrul ansamblului boieresc, s-a păstrat, până la începutul secolului al XX-lea, vechea stemă a [[filipescu|familiei Filipescu]], similară cu cea de pe pisania bisericii din Mătești (secolul XVII), ctitoria căpitanului.((Irina Aurora Paveleț-Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, an XVII, nr. 1-2, București 2006))
  
 [{{:casa_administratiei_stanga_1932.jpg?400 | Casa Administrației (stânga)- 1932}}] [{{:casa_administratiei_stanga_1932.jpg?400 | Casa Administrației (stânga)- 1932}}]
  
-Conform dorințelor sale cuprinse în diata întocmită la 1696, moșia împreună cu [[moara_de_apa_warthiadi|moara]] de la Drajna de jos a revenit fiului său mijlociu, Grigore Filipescu((N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, 1902, p 161 și urm.))+Conform dorințelor sale cuprinse în diata întocmită la 1696, moșia împreună cu [[moara_de_apa_warthiadi|moara]] de la Drajna de jos a revenit fiului său mijlociu, Grigore Filipescu.((N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, 1902, p 161 și urm.))
  
 Domeniul Drajna a fost stăpânit de marele clucer [[Grigore Filipescu]], fiul lui [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin]] și al [[rada_mihalcea|Radei]], cu soția sa Ilinca între anii 1710-1737, ei mai dețineau moșii în Bucov și Homorâciu.  Domeniul Drajna a fost stăpânit de marele clucer [[Grigore Filipescu]], fiul lui [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin]] și al [[rada_mihalcea|Radei]], cu soția sa Ilinca între anii 1710-1737, ei mai dețineau moșii în Bucov și Homorâciu. 
Linia 124: Linia 124:
 Călătorul francez Jean Vaillant îî face un interesant portret lui Alexandru Filipescu în cartea sa, „La Roumanie”, scrisă în urma unor lungi peregrinări prin țara noastră.  Călătorul francez Jean Vaillant îî face un interesant portret lui Alexandru Filipescu în cartea sa, „La Roumanie”, scrisă în urma unor lungi peregrinări prin țara noastră. 
  
-„//(…) la poalele unuia dintre aceste dealuri se înalță Drajna, pe malul abrupt al Teleajenului. Sosim. Stăpânul casei este însă plecat și ne pare rău, căci [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] este un om care merită a fi cunoscut. El este un castelan feudal, dar un bun senior, nu vânează demnitățile, ci lupii; el urmărește intrigile, dar este părintele țăranilor săi; (…) curte vastă acoperită cu un covor verde de iarbă, felurite clădiri de toate genurile, șoproane, magazii, grajduri, conac de iarnă și conac de vară, parteruri încărcate cu flori variate la infinit în mijlocul unui pavilion chinezesc și o bogată livadă de pomi roditori pe coasta care coboară în valea unde curge Teleajenul//”((J.A. Vaillant, La Roumanie ou histoire langue, literature, orographie, statistique de peuples de la langue d or, Paris, 1884, tom III, p 376)).+„//(…) la poalele unuia dintre aceste dealuri se înalță Drajna, pe malul abrupt al Teleajenului. Sosim. Stăpânul casei este însă plecat și ne pare rău, căci [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] este un om care merită a fi cunoscut. El este un castelan feudal, dar un bun senior, nu vânează demnitățile, ci lupii; el urmărește intrigile, dar este părintele țăranilor săi; (…) curte vastă acoperită cu un covor verde de iarbă, felurite clădiri de toate genurile, șoproane, magazii, grajduri, conac de iarnă și conac de vară, parteruri încărcate cu flori variate la infinit în mijlocul unui pavilion chinezesc și o bogată livadă de pomi roditori pe coasta care coboară în valea unde curge Teleajenul.//”.((J.A. Vaillant, La Roumanie ou histoire langue, literature, orographie, statistique de peuples de la langue d or, Paris, 1884, tom III, p 376))
  
 Alături de castel - în care iarna nu se putea locui, camerele sale mari neputând fi încălzite corespunzător - Alexandru Filipescu va construi și un „conac de iarnă”, cu ziduri groase și călduroase, format din șase camere și un hol. Tot el, fiind mare iubitor de cai și având o herghelie, va construi și un masiv grajd din piatră. Deși a ajuns mare logofăt, Alexandru Filipescu nu a fost preocupat de cariera politică, trăind mai mult la Drajna, între cărțile și sculpturile sale. Majoritatea cărților din biblioteca de la Drajna erau aduse de la Paris: Marea Enciclopedie franceză a lui Diderot și dAlembert (1751, 12 vol.), Operele complete ale lui Voltaire (70 vol.), ediții princeps din Moliere, Buffon, Lamartine, Victor Hugo, toate datând din secolele XVII-XVIII, aduse la Drajna în prima jumătate a scolului al XIX-lea. Alături de castel - în care iarna nu se putea locui, camerele sale mari neputând fi încălzite corespunzător - Alexandru Filipescu va construi și un „conac de iarnă”, cu ziduri groase și călduroase, format din șase camere și un hol. Tot el, fiind mare iubitor de cai și având o herghelie, va construi și un masiv grajd din piatră. Deși a ajuns mare logofăt, Alexandru Filipescu nu a fost preocupat de cariera politică, trăind mai mult la Drajna, între cărțile și sculpturile sale. Majoritatea cărților din biblioteca de la Drajna erau aduse de la Paris: Marea Enciclopedie franceză a lui Diderot și dAlembert (1751, 12 vol.), Operele complete ale lui Voltaire (70 vol.), ediții princeps din Moliere, Buffon, Lamartine, Victor Hugo, toate datând din secolele XVII-XVIII, aduse la Drajna în prima jumătate a scolului al XIX-lea.
  • castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu
  • Ultima modificare: 2021/06/05 17:49
  • de către cristian