Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
Ultima versiune Ambele părți următoarea reviziune
boierul_hrizea [2019/09/07 17:01]
admin [Note]
boierul_hrizea [2020/08/18 18:37]
cristian
Linia 1: Linia 1:
-===== Boierul Hrizea =====+====== Boierul Hrizea ======
  
-Hrizea Popescul(d.1632-1633), mare vornic, a fost primul proprietar al domeniului din Drajna. +Hrizea, d. 28 iulie 1642((N. Stoicescu Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova)), mare vornic, a fost primul proprietar al domeniului din Drajna. 
  
-==== Origini și familie ====+===== Origini și familie =====
  
-Boierul era de origine din Popești (București).+Boierul era de origine necunoscută, dar avea moșie în Bălțeni (Ilfov)(( N. Stoicescu - Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova)).
  
-El era adversar al lui Matei Basarabfiind unul dintre boierii care au luptat cu acesta la Dudești ((Familiile Boerești Române Istoric și Genealogie (după izvoare autentice) - Octav-George Lecca pg. 397)), la data de 26 octombrie 1631. ((Scrieri istorice - N. Bălcescu))+A fost căsătorit cu Vladafiica lui Gripeiu postelnic apoi cu Gherghina, fiica lui jupân Nan((în hrisovul de la data de [[28_aprilie_1631|28 aprilie 1631]], se indică numele socrului său ”Nan”)), care a devenit apoi soția lui Ghiorma Alexeanu, mare ban, rudă cu Aslan, mare vornic.
  
-Se cunoaște că boierul a avut un fiu, pe nume Udrea și o fiică, <wrap help>help</wrap>, care era căsătorită cu Dumitrașco vistier.((Familiile Boerești Române Istoric și Genealogie (după izvoare autentice) - Octav-George Lecca pg. 397)) În hrisovul de la data de [[28_aprilie_1631|28 aprilie 1631]], se indică numele socrului său ”Nan”.+Se cunoaște că boierul a avut un fiu, pe nume Udrea (Udrică) comis, căsătorit cu Alexandra, fiica lui Petru Clucer, care era fiul lui Aslan mare vornic, iar după moartea tatălui, Hrizea, a rămas „cu multă datorie și nevoie după cap”. ((Familiile Boerești Române Istoric și Genealogie (după izvoare autentice) - Octav-George Lecca pg. 397))((N. Stoicescu - Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova))
  
-În anul 1633, fiul boierului Hrizea, Udrea (mare comis)vinde lui [[radu_mihalcea|Radu Mihalcea]] moșie în Drajna de Jos, Stănești și Ogretin, adeverită prin hrisovul de la [[18_noiembrie_1633|18 noiembrie 1633]]. Udrea, datorită datoriilor moștenite de la tatăl său, este nevoit să vândă toată moșia din Drajna.+Fiica boierului Hrizea, Alexandraa fost căsătorită cu Dumitrașco mare vistier din Bogdănei((N. Stoicescu - Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova)).
  
-Acest articol este un ciotPuteți ajuta Enciclopedia Drajna prin completarea lui, dacă doriți. +Se pare că Hrizea a mai avut un fiu, Apostol, care s-a stabilit în Transilvania, unde a fost negustor((NStoicescu - Dicționar al marilor dregători din Țara Românească șMoldova)).
-==== Biografie ====+
  
-Acest articol este un ciot. Puteți ajuta Enciclopedia Drajna prin completarea lui, dacă doriți.+===== Istoric =====
  
-==== Note ====+El era adversar al lui Matei Basarab, fiind unul dintre boierii care au luptat contra acestuia la Dudești((Familiile Boerești Române Istoric și Genealogie (după izvoare autentice) - Octav-George Lecca pg. 397)), la data de 26 octombrie 1631((Scrieri istorice - N. Bălcescu)). În septembrie 1632 pleacă cu Alexandru Iliaș în Moldova fugind după lupta de la Plumbuita de unde revine și se împacă cu noul domn. 
 + 
 +Împreunä cu Trufanda post., a adus la București trupul lui Radu Mihnea, mort în Moldova (1626)(( N. Stoicescu - Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova)). 
 + 
 +În anul 1643, fiul boierului Hrizea, Udrea (mare comis), vinde lui [[radu_mihalcea|Radu Mihalcea]] moșie în Drajna de Jos, Stănești și Ogretin, adeverită prin hrisovul de la [[18_noiembrie_1643|18 noiembrie 1643]]. Udrea, datorită datoriilor moștenite de la tatăl său, este nevoit să vândă toată moșia din Drajna. 
 + 
 +Își face diata la 1642 iulie 26, când era pe moarte. A fost ctitorul schitului Bălțeni-Ilfov.(( N. Stoicescu - Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova)) 
 + 
 +===== Titluri nobiliare: ===== 
 + 
 +  * 1608 iunie 23, //fără titlu// 
 +  * 1610 mai 4 - 1621 ianuarie 27 - //logofăt// 
 +  * 1617 aprilie 25 - //is. sc. Craiovei// 
 +  * 1621 septembrie 1 - 1623 octombrie 8 - //mare vistier// 
 +  * 1624 martie 15 - 1625 decembrie 22 - //mare vistier (Moldova)// 
 +  * 1626 aprilie 29 - //mare vistier în Țara Românească// 
 +  * 1626 mai 19 - 1628 iunie 21 - //mare logofăt (ca mare logofăt a fost sol în Transilvania la Gabriel Bethlen în 1627//) 
 +  * 1628 iunie 23 - 1632 iulie 11 - //mare vornic// 
 +  * 1633 iulie 15- decembrie 15 - //mare vornic// 
 +  * 1634 ianuarie 6 - 1637 decembrie 13 - //mare ban// 
 +  * 1638 august 20 - 1642 iulie 28 - //mare vornic// 
 + 
 +===== Note ====
 + 
 +<wrap important>important</wrap> : Udrea, fiul lui Hrizea vinde moșia Drajna în anul 1643 adeverită prin hrisovul de la [[18_noiembrie_1643|18 noiembrie 1643]]. În hrisovul de la data de [[28_aprilie_1631|28 aprilie 1631]] se indică numele socrului său ”Nan”, deci este aceeași persoană menționată de N. Stoicescu în ”Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova”.
  
 Lupta de la Dudești - vezi ”Letopisețul Cantacuzinesc” - pg. 79 Lupta de la Dudești - vezi ”Letopisețul Cantacuzinesc” - pg. 79
 +
 +Boierul Hrizea și fiul său Udrea sunt menționați în articolul din „Literatură și artă română din 1901”, pp. 109-10, spune Iorga în „Studii și documente cu privire la Istoria Romînilor vol XXI - Documente interne - Miscellanea” pg. 14.
 +
 +
 +{{tag>hrisov drajna_de_jos stanesti hrizea udrea}} 
  • boierul_hrizea
  • Ultima modificare: 2020/08/18 19:55
  • de către cristian