| Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare | |
| biserica_veche [2021/05/25 17:20] – cristian | biserica_veche [2021/06/05 17:52] (curent) – cristian |
|---|
| A fost zugrăvită în anul 1848 de meșteri populari anonimi, iar plastica fațadei a fost realizată în stil Renaștere, purtând pecetea tradițiilor populare: brâu românesc și 2 registre de panouri despărțite prin pilaștrii simplii. În interior se mai păstrează câteva urme din pictura originală ce beneficia de un colorit viu. Pictura din registrul superior al pronaosului prezenta scene biblice, cu arbori stilizați, chipul Sf. Mucenic Hristofor (cu cap de oaie) ținând Pruncul sfânt în brațe ș.a. Biserica a avut și pictură exterioară. | A fost zugrăvită în anul 1848 de meșteri populari anonimi, iar plastica fațadei a fost realizată în stil Renaștere, purtând pecetea tradițiilor populare: brâu românesc și 2 registre de panouri despărțite prin pilaștrii simplii. În interior se mai păstrează câteva urme din pictura originală ce beneficia de un colorit viu. Pictura din registrul superior al pronaosului prezenta scene biblice, cu arbori stilizați, chipul Sf. Mucenic Hristofor (cu cap de oaie) ținând Pruncul sfânt în brațe ș.a. Biserica a avut și pictură exterioară. |
| |
| //”S'a înnălțat din banii sătenilor o biserică nouä, care așteaptă să fie zugrăvită. Lîngă dînsa menită unei dărîmări apropiate, pe care o vor îngădui de sigur aceia cari ar avea chemarea să apere pretutindeni ce a mai rămas dintr-o artă care va învia cu greu, – bisericuța veche. Pridvor pe stîlpi, îngust cuprins întunecos, cîteva cărți vechi, cu foi ce poartă însemnări din veacul al XVIII-lea. Biserica merită toată luarea aminte, nu prin vechime, caci a fost zidită numai supt Vodă Caragea, la 1817, cu banii unui negustor din Ogretin, Radu, ai familiei lui și ai preotului de acolo, Mihai, cît prin frumoasele ei proporții și printr'o zugrăveală de o mare strălucire a colorilor. Un cimitir întins, cu crucile rasărind din flori sălbătăcite, o încunjură fără a putea s'o apere, cînd ceasul prosteștilor prigoniri a vechimii va sosi.”//, spunea Nicolae Iorga((Țara Românilor, jud. Prahova - N. Iorga)). | //”S'a înnălțat din banii sătenilor o biserică nouä, care așteaptă să fie zugrăvită. Lîngă dînsa menită unei dărîmări apropiate, pe care o vor îngădui de sigur aceia cari ar avea chemarea să apere pretutindeni ce a mai rămas dintr-o artă care va învia cu greu, – bisericuța veche. Pridvor pe stîlpi, îngust cuprins întunecos, cîteva cărți vechi, cu foi ce poartă însemnări din veacul al XVIII-lea. Biserica merită toată luarea aminte, nu prin vechime, caci a fost zidită numai supt Vodă Caragea, la 1817, cu banii unui negustor din Ogretin, Radu, ai familiei lui și ai preotului de acolo, Mihai, cît prin frumoasele ei proporții și printr'o zugrăveală de o mare strălucire a colorilor. Un cimitir întins, cu crucile rasărind din flori sălbătăcite, o încunjură fără a putea s'o apere, cînd ceasul prosteștilor prigoniri a vechimii va sosi.”//, spunea Nicolae Iorga.((Țara Românilor, jud. Prahova - N. Iorga)) |
| |
| Pe pridvor erau redate picturi ilustrând simbolic chipuri din popor: | Pe pridvor erau redate picturi ilustrând simbolic chipuri din popor: |
| |
| //”În zugrăveala pridvorului, chipuri cu inscripțiile: bețivu, cismaru, croitoru, zavisnicu, măcelaru, lacomu, cămătaru, băcanu, moraru, tutunaru, micinosu, clevetitoru, fermecătoare, păcătosu, care ia mana vacilor, care să sulemenește, cărcumăreasa, care doarme în leturghie, hoți ucigători, călugărița curvă.”//((Studii și documente cu privire la istoria Romînilor 1910 - N. Iorga)) În pronaus, pe partea dreaptă, se aflau cărți religioase și o cruce de piatră inscripționată: | //”În zugrăveala pridvorului, chipuri cu inscripțiile: bețivu, cismaru, croitoru, zavisnicu, măcelaru, lacomu, cămătaru, băcanu, moraru, tutunaru, micinosu, clevetitoru, fermecătoare, păcătosu, care ia mana vacilor, care să sulemenește, cărcumăreasa, care doarme în leturghie, hoți ucigători, călugărița curvă.”//.((Studii și documente cu privire la istoria Romînilor 1910 - N. Iorga)) În pronaus, pe partea dreaptă, se aflau cărți religioase și o cruce de piatră inscripționată: |
| |
| * ”//pe o cruce de piatră, în dreapta pronaosului: Zota, Dragomir, Stoica Arod (sic), Radu.// | * ”//pe o cruce de piatră, în dreapta pronaosului: Zota, Dragomir, Stoica Arod (sic), Radu.// |
| * //pe un Triod din 1777, cu notă din 1837, de la Radu dascălu: Să se știe de căndu m-amu luoatu eu Radu de descălie; 1819. Cine va ceti, mă va pomeni. Să se știe că acestu sfintu Triodu este cumpăratu cu toată cheltuiala și ostenela a domnitoru titoriloru a sfintei biserici a Ogretinului, care să voru mai josu iscăli și voru fii și pomeniți în veci, cu totu nemul lor, aminu. Eu, Petre, Dragomir, Petre, Stana, Ile, Voica, Stancu, Păuna, Stanu, Nedelcu, Radu, Ștefanna, Mihai, Rada, erei Voicu, Mariia, erei Preda, Radu preut, erei Mihaiu, prezviter Șărbanu, Voicu, Mariia, cu totu nemulu loru, iproc; Fev. 20, 1773.// | * //pe un Triod din 1777, cu notă din 1837, de la Radu dascălu: Să se știe de căndu m-amu luoatu eu Radu de descălie; 1819. Cine va ceti, mă va pomeni. Să se știe că acestu sfintu Triodu este cumpăratu cu toată cheltuiala și ostenela a domnitoru titoriloru a sfintei biserici a Ogretinului, care să voru mai josu iscăli și voru fii și pomeniți în veci, cu totu nemul lor, aminu. Eu, Petre, Dragomir, Petre, Stana, Ile, Voica, Stancu, Păuna, Stanu, Nedelcu, Radu, Ștefanna, Mihai, Rada, erei Voicu, Mariia, erei Preda, Radu preut, erei Mihaiu, prezviter Șărbanu, Voicu, Mariia, cu totu nemulu loru, iproc; Fev. 20, 1773.// |
| |
| //Să se știe de căndu amu scrisu eu, Ioniță, copilu de la Ogretinu, sin popii Mihai, ca să să știe că atunci au venitu Domnu în Scaunu Io Mihai Costandinu Suc Voivod; leat 1802, 7310. Acastă sfîntă carte ce să chiamă Triod este al sfintei bisărci a Ogretinului, ce este hramulu prea-cuvioasei Paraschevii și al marelui mucenic Dimitrie, și am scrisu eu, Ioanu, mai miculu intre dascăli și cucernicul gramatic al scoalei episcopești acei dinu Țara Ungurească, cei numite a Ungrovlahiei neunita, pravoslamnic Vasile Moga episcop în Marele-Prințipat al Ardealului, ex offo., la Ogretino, archidiaconus Ioannes Popp”//((Studii și documente cu privire la istoria Romînilor vol. XIX 1910 - N. Iorga)). | //Să se știe de căndu amu scrisu eu, Ioniță, copilu de la Ogretinu, sin popii Mihai, ca să să știe că atunci au venitu Domnu în Scaunu Io Mihai Costandinu Suc Voivod; leat 1802, 7310. Acastă sfîntă carte ce să chiamă Triod este al sfintei bisărci a Ogretinului, ce este hramulu prea-cuvioasei Paraschevii și al marelui mucenic Dimitrie, și am scrisu eu, Ioanu, mai miculu intre dascăli și cucernicul gramatic al scoalei episcopești acei dinu Țara Ungurească, cei numite a Ungrovlahiei neunita, pravoslamnic Vasile Moga episcop în Marele-Prințipat al Ardealului, ex offo., la Ogretino, archidiaconus Ioannes Popp.”//.((Studii și documente cu privire la istoria Romînilor vol. XIX 1910 - N. Iorga)) |
| |
| Turla clopotniței era octogonală, din lemn, învelită cu șindrilă, cu două streșini dispuse pe pronaos, cu acces din pronaos pe o scară din lemn. În interior, pardoseala era din piatra de râu, plafoanele, din scândură, naosul era încheiat cu o boltă cilindrică din lemn cu nuiele și tencuială, iar altarul, cu emicalotă (se observă lăcașurile arcelor de lemn în zidărie). Catapeteasma nu mai există. | Turla clopotniței era octogonală, din lemn, învelită cu șindrilă, cu două streșini dispuse pe pronaos, cu acces din pronaos pe o scară din lemn. În interior, pardoseala era din piatra de râu, plafoanele, din scândură, naosul era încheiat cu o boltă cilindrică din lemn cu nuiele și tencuială, iar altarul, cu emicalotă (se observă lăcașurile arcelor de lemn în zidărie). Catapeteasma nu mai există. |
| [{{:biserica_veche_1906.jpg?direct&300 | Biserica veche, fotografie realizată în anul 1906}}] | [{{:biserica_veche_1906.jpg?direct&300 | Biserica veche, fotografie realizată în anul 1906}}] |
| |
| //”Acéstă sfântă și dumnezeiască biserică o au rădicat întru cinstea și slava Sfântului Dimitrie și prea-cuviioși Paraschivi, și s-au rădicat în zilile Domnului nostru Ion Ionu Gheorghio Caragea Voivod, fiind ipiscop chiriu chiru Costadie. Și s-au rădicat de robi lui Dumnezeu Radu neguțătoriu ot Ogretin, Stana, soțiia dumnealui Radu. Mariia soțiia neguțătoriu ot Cărbunești Brațu, cu tot neamu lor; popa Mihaiu, cu tot neamulu. Leat 1817, 1817 (cu cifre). ….totu…ajutorindu Radu neguțători”//((Pisania biserica veche, culeasă în anul 1897 - Dicționarul Geografic al județului Prahova)). | //”Acéstă sfântă și dumnezeiască biserică o au rădicat întru cinstea și slava Sfântului Dimitrie și prea-cuviioși Paraschivi, și s-au rădicat în zilile Domnului nostru Ion Ionu Gheorghio Caragea Voivod, fiind ipiscop chiriu chiru Costadie. Și s-au rădicat de robi lui Dumnezeu Radu neguțătoriu ot Ogretin, Stana, soțiia dumnealui Radu. Mariia soțiia neguțătoriu ot Cărbunești Brațu, cu tot neamu lor; popa Mihaiu, cu tot neamulu. Leat 1817, 1817 (cu cifre). ….totu…ajutorindu Radu neguțători.”//.((Pisania biserica veche, culeasă în anul 1897 - Dicționarul Geografic al județului Prahova)) |
| |
| ===== Legături ===== | ===== Legături ===== |
| Virgil Drăghiceanu, istoric și membru al Academiei Române, a scris un raport pentru Comisiunea Monumentelor Istorice despre această biserică în anul 1915: | Virgil Drăghiceanu, istoric și membru al Academiei Române, a scris un raport pentru Comisiunea Monumentelor Istorice despre această biserică în anul 1915: |
| |
| //”Domnule Ministru, Biserica din Ogretin-Prahova este zidită din piatră de Radu Neguțător și Stana, soția sa, împreună cu alt Radu, neguțător din Cărbunești, în anul 1817. Cred că biserica este destul de interesantă pentru localitate, deși nu prezintă un interes general, pentru a putea fi declarată ca monument istoric. Socot că ar fi bine a se face intervenire către primăria locală pentru a nu fi dărâmată. Într-aceiaș comună se păstrează și casele aceluiaș neguțător, ctitor al bisericii, foarte interesante ca stil țărănesc din Gorj și ca transplantare a lui pe alte plaiuru de un neguțător din Cărbunești”//((Raport Virgil Drăghiceanu - Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice 1915)). | //”Domnule Ministru, Biserica din Ogretin-Prahova este zidită din piatră de Radu Neguțător și Stana, soția sa, împreună cu alt Radu, neguțător din Cărbunești, în anul 1817. Cred că biserica este destul de interesantă pentru localitate, deși nu prezintă un interes general, pentru a putea fi declarată ca monument istoric. Socot că ar fi bine a se face intervenire către primăria locală pentru a nu fi dărâmată. Într-aceiaș comună se păstrează și casele aceluiaș neguțător, ctitor al bisericii, foarte interesante ca stil țărănesc din Gorj și ca transplantare a lui pe alte plaiuru de un neguțător din Cărbunești.”//.((Raport Virgil Drăghiceanu - Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice 1915)) |
| |
| [{{ :casa_radu_bacanu_ogretin.jpg?direct&350| Casa lui Radu Neguțătorul din Ogretin, cel care a construit biserica veche, fotografie realizată în anul 1914.}}] | [{{ :casa_radu_bacanu_ogretin.jpg?direct&350| Casa lui Radu Neguțătorul din Ogretin, cel care a construit biserica veche, fotografie realizată în anul 1914.}}] |
| |
| „De la Drajna de Sus, Ogretinul, cu amintirea luptei lui Radu-vodă Șerban împotriva tătarilor - un deal zis al „Domnului” se vede în dreapta - păstrează bisericuța făcută sau refăcută la începutul veacului al XIX-lea, cu frescele populare de afară, scăpată de ruina părăsirii în mijlocul îngrămăditului cimitir sătesc, și cu casa bătrână de pe modâlca de pământ înconjurată și astăzi cu zidul cel vechi”((G.M. Murgoci - Valea Teleajenului în vederea excursiunilor)). | „De la Drajna de Sus, Ogretinul, cu amintirea luptei lui Radu-vodă Șerban împotriva tătarilor - un deal zis al „Domnului” se vede în dreapta - păstrează bisericuța făcută sau refăcută la începutul veacului al XIX-lea, cu frescele populare de afară, scăpată de ruina părăsirii în mijlocul îngrămăditului cimitir sătesc, și cu casa bătrână de pe modâlca de pământ înconjurată și astăzi cu zidul cel vechi.”.((G.M. Murgoci - Valea Teleajenului în vederea excursiunilor)) |
| |
| Listă cu donații pentru Biserica Veche - 1895 | Listă cu donații pentru Biserica Veche - 1895 |
| * D-nelor Ana O. Niță și Maria Neculai R. Pătru, perdele de la Hram și de la Ierarhul Nicolae, 10 lei. | * D-nelor Ana O. Niță și Maria Neculai R. Pătru, perdele de la Hram și de la Ierarhul Nicolae, 10 lei. |
| * D-nelor Alexandra Panait Stanciu și nora sa Sița, perdele de la iconele împărătești de la Domnul Christos și Maica Domnului din tindă, precum și o masă, tote aceste frumos cusute și bine ornate. | * D-nelor Alexandra Panait Stanciu și nora sa Sița, perdele de la iconele împărătești de la Domnul Christos și Maica Domnului din tindă, precum și o masă, tote aceste frumos cusute și bine ornate. |
| * D-lui Matache Pănculescu, care cu a sa cheltuială a ridicat o clopotniță de care avea mare necesitate biserica și doi stânjeni zid ca curte, învelite cu șindrilă în valore de 400 lei”((Revista Periodică Eclesiastică - 1895)). | * D-lui Matache Pănculescu, care cu a sa cheltuială a ridicat o clopotniță de care avea mare necesitate biserica și doi stânjeni zid ca curte, învelite cu șindrilă în valore de 400 lei.”.((Revista Periodică Eclesiastică - 1895)) |
| |
| ===== Tur virtual ===== | ===== Tur virtual ===== |