Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
biserica_filipestilor [2021/05/10 19:36]
cristian
biserica_filipestilor [2021/06/05 20:10] (curent)
cristian
Linia 6: Linia 6:
 </WRAP> </WRAP>
 {{ :biserica_filipescu.jpg?200 |}} {{ :biserica_filipescu.jpg?200 |}}
 +<WRAP centeralign>
 +Blazonul familiei Filipescu
 +</WRAP>
 +{{ :blazon_familia_filipescu.jpg?150 |}}
 <WRAP 220px center> <WRAP 220px center>
 Coordonate:  Coordonate: 
Linia 68: Linia 72:
 </WRAP> </WRAP>
  
-Printre primele biserici din Drajna de Jos a fost //biserica de lemn//, care era localizată pe [[satul_stanesti|valea Stăneștilor]] în zona Rovine, unde este [[cruce_de_piatra_stanesti|crucea de piatră]] de la [[satul_stanesti|Stănești]]. Această bisericuță exista în anul 1602 și se spune ca a fost arsă de tătari.+Una dintre primele biserici din Drajna de Jos a fost //biserica de lemn//, localizată pe [[satul_stanesti|valea Stăneștilor]] în zona Rovine, unde este amplasată [[cruce_de_piatra_stanesti|crucea de piatră]] de la [[satul_stanesti|Stănești]]. Această bisericuță de lemn exista în anul 1602 și se spune ca a fost arsă de tătari.
  
 Mai târziu, un nou lăcaș a fost ridicat pe locul actualei biserici a familiei Filipescu, de Dumitru din Drajna, care în anul 1631 o vindea [[boierul_hrizea|boierului Hrizea]] prin [[28_aprilie_1631|hrisovul din 28 aprilie 1631]]. Mai târziu, un nou lăcaș a fost ridicat pe locul actualei biserici a familiei Filipescu, de Dumitru din Drajna, care în anul 1631 o vindea [[boierul_hrizea|boierului Hrizea]] prin [[28_aprilie_1631|hrisovul din 28 aprilie 1631]].
Linia 76: Linia 80:
 În anul 1680 boierul [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu]] a ridicat o nouă biserică cu hramul ”Sf. Împărați Constantin și Elena”. În anul 1680 boierul [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu]] a ridicat o nouă biserică cu hramul ”Sf. Împărați Constantin și Elena”.
  
-După 164 de ani, în anul 1844, [[alexandru_filipescu|Alexandru N. Filipescu]] ridică biserica actuală care poartă hramul ”Sfântul Alexandru”.+În anul 1798 este consemnată cumpărarea unui Triod pentru „//biserica făcută pe moșia sa Drajna//” de către [[nicolae_filipescu|Nicolae Filipescu]]: 
 + 
 +”//Acestu sfântu Triodu este cumpăratu dă dumnealui bivu Velu Dvornicu Neculae Filipescuîntâia Domnie a prea-în-nalțatului nostru Domnu Io Constandinu Angerliu Voevod, la leatu 1798 Fevr(uarie) 8, pentru sf(â)nta biserică ce s´au făcutu la moșiia dumnealui Drajna, sudu Saacu; scris-am eu Răducanu postelnicel, sluga dumnealui boerului; și cine va citi, să zică: Dumnezeu să-l erte.”//.((I.C. Filitti, Arhiva G.G. Cantacuzino, Anexe; N. Iorga, Inscripții, II,/3.267-8)) 
 + 
 +În anul 1844, [[alexandru_filipescu|Alexandru N. Filipescu]] ridică biserica actuală care poartă hramul ”Sfântul Alexandru”.
  
 Este o creație a arhitectului francez Collson, având arhitectură de tradiție bizantină cu influențe gotice. Meșterii care au construit biserica erau italieni. Este o creație a arhitectului francez Collson, având arhitectură de tradiție bizantină cu influențe gotice. Meșterii care au construit biserica erau italieni.
Linia 99: Linia 107:
  
 Preotul Ilie Vasile a slujit 30 de ani la acest locaș sfănt și a transformat Biserica Filipeștilor în muzeu religios. [[monumentul_eroilor|Monumentul Eroilor]] din [[drajna_de_jos|Drajna de Jos]] este unul din primele monumente prahovene glorificând moartea celor 156 de eroi, cel mai mare număr dat de vreuna din localitățile prahovene în cele două războaie mondiale. Preotul Ilie Vasile a slujit 30 de ani la acest locaș sfănt și a transformat Biserica Filipeștilor în muzeu religios. [[monumentul_eroilor|Monumentul Eroilor]] din [[drajna_de_jos|Drajna de Jos]] este unul din primele monumente prahovene glorificând moartea celor 156 de eroi, cel mai mare număr dat de vreuna din localitățile prahovene în cele două războaie mondiale.
- 
-”Acestu sfântu Triodu este cumpăratu dă dumnealui bivu Velu Dvornicu Neculae Filipescu, întâia Domnie a prea-în-nalțatului nostru Domnu Io Constandinu Angerliu Voevod, la leatu 1798 Fevr(uarie) 8, pentru sf(â)nta biserică ce s´au făcutu la moșiia dumnealui Drajna, sudu Saacu; scris-am eu Răducanu postelnicel, sluga dumnealui boerului; și cine va citi, să zică: Dumnezeu să-l erte.” ((text de pe un Triodion din anul 1798 cules de Nicolae Iorga)) 
  
 Iată câteva cuvinte ale lui Nicolae Iorga despre biserica Filipeștilor: Iată câteva cuvinte ale lui Nicolae Iorga despre biserica Filipeștilor:
  
-”De la biserica, aproape catolică a curții din Drajna de Jos - data aceasta văd chipurile, zugrăvite mai ieri, ale ctitorilor, cu mîndrul Alexandru Nicolae, mort în 1852, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția ișlicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă: a lui Nicolae, tatăl, a lui Pană, bunicul, și văd și marele mormânt de marmură săpată care cuprinde pe ultimul boier de moșie din acest loc - de la această biserică, al cării zid de împrejmuire și a cării clopotniță sînt mai interesante decît arhitectura, suim printre căsuțele satului. Rînduiala cea mai bună, curățenia cea mai desăvârșită îți zîmbesc de pretutindeni. Fericit colț de lume!” ((Nicolae Iorga - Valea Teleajenului - Descriere în vederea excursiunilor))+//De la biserica, aproape catolică a curții din Drajna de Jos - data aceasta văd chipurile, zugrăvite mai ieri, ale ctitorilor, cu mîndrul Alexandru Nicolae, mort în 1852, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția ișlicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă: a lui Nicolae, tatăl, a lui Pană, bunicul, și văd și marele mormânt de marmură săpată care cuprinde pe ultimul boier de moșie din acest loc - de la această biserică, al cării zid de împrejmuire și a cării clopotniță sînt mai interesante decît arhitectura, suim printre căsuțele satului. Rînduiala cea mai bună, curățenia cea mai desăvârșită îți zîmbesc de pretutindeni. Fericit colț de lume!//..((Nicolae Iorga - Valea Teleajenului - Descriere în vederea excursiunilor))
  
 În anul 1936, ceremonia religioasă a [[elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]], a avut în biserica familiei. În anul 1936, ceremonia religioasă a [[elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]], a avut în biserica familiei.
  • biserica_filipestilor.1620664570
  • Ultima modificare: 2021/05/10 19:36
  • de către cristian