Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
biserica_filipestilor [2020/08/18 19:22]
cristian
biserica_filipestilor [2021/06/05 20:10] (curent)
cristian
Linia 6: Linia 6:
 </WRAP> </WRAP>
 {{ :biserica_filipescu.jpg?200 |}} {{ :biserica_filipescu.jpg?200 |}}
 +<WRAP centeralign>
 +Blazonul familiei Filipescu
 +</WRAP>
 +{{ :blazon_familia_filipescu.jpg?150 |}}
 <WRAP 220px center> <WRAP 220px center>
 Coordonate:  Coordonate: 
Linia 68: Linia 72:
 </WRAP> </WRAP>
  
-Printre primele biserici din Drajna de Jos a fost //biserica de lemn//, care era localizată pe [[satul_stanesti|valea Stăneștilor]] în zona Rovine, unde este crucea de piatră de la Stănești. Această bisericuță exista în anul 1602 și se spune ca a fost arsă de tătari.+Una dintre primele biserici din Drajna de Jos a fost //biserica de lemn//, localizată pe [[satul_stanesti|valea Stăneștilor]] în zona Rovine, unde este amplasată [[cruce_de_piatra_stanesti|crucea de piatră]] de la [[satul_stanesti|Stănești]]. Această bisericuță de lemn exista în anul 1602 și se spune ca a fost arsă de tătari.
  
 Mai târziu, un nou lăcaș a fost ridicat pe locul actualei biserici a familiei Filipescu, de Dumitru din Drajna, care în anul 1631 o vindea [[boierul_hrizea|boierului Hrizea]] prin [[28_aprilie_1631|hrisovul din 28 aprilie 1631]]. Mai târziu, un nou lăcaș a fost ridicat pe locul actualei biserici a familiei Filipescu, de Dumitru din Drajna, care în anul 1631 o vindea [[boierul_hrizea|boierului Hrizea]] prin [[28_aprilie_1631|hrisovul din 28 aprilie 1631]].
Linia 76: Linia 80:
 În anul 1680 boierul [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu]] a ridicat o nouă biserică cu hramul ”Sf. Împărați Constantin și Elena”. În anul 1680 boierul [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu]] a ridicat o nouă biserică cu hramul ”Sf. Împărați Constantin și Elena”.
  
-După 164 de ani, în anul 1844, [[alexandru_filipescu|Alexandru N. Filipescu]] ridică biserica actuală care poartă hramul ”Sfântul Alexandru”.+În anul 1798 este consemnată cumpărarea unui Triod pentru „//biserica făcută pe moșia sa Drajna//” de către [[nicolae_filipescu|Nicolae Filipescu]]: 
 + 
 +”//Acestu sfântu Triodu este cumpăratu dă dumnealui bivu Velu Dvornicu Neculae Filipescuîntâia Domnie a prea-în-nalțatului nostru Domnu Io Constandinu Angerliu Voevod, la leatu 1798 Fevr(uarie) 8, pentru sf(â)nta biserică ce s´au făcutu la moșiia dumnealui Drajna, sudu Saacu; scris-am eu Răducanu postelnicel, sluga dumnealui boerului; și cine va citi, să zică: Dumnezeu să-l erte.”//.((I.C. Filitti, Arhiva G.G. Cantacuzino, Anexe; N. Iorga, Inscripții, II,/3.267-8)) 
 + 
 +În anul 1844, [[alexandru_filipescu|Alexandru N. Filipescu]] ridică biserica actuală care poartă hramul ”Sfântul Alexandru”.
  
 Este o creație a arhitectului francez Collson, având arhitectură de tradiție bizantină cu influențe gotice. Meșterii care au construit biserica erau italieni. Este o creație a arhitectului francez Collson, având arhitectură de tradiție bizantină cu influențe gotice. Meșterii care au construit biserica erau italieni.
  
-”Acest sfânt templu s´a zidit în onoarea unuia în Treime Dumnezeu și lauda cuviosului ei patron Alecsandru, cu toată cheltuiala lui Dumnezeu zelosului proprietar Mare-Logofăt Alexandru N. Filipescu, în anul 1844, MDCCCXLIV” - este inscripția cu litere chirilice de pe pisania situată pe frontonul ușii bisericii, ce întâmpină credincioșii de fiecare dată când îi trec pragul.+//”Acest sfânt templu s´a zidit în onoarea unuia în Treime Dumnezeu și lauda cuviosului ei patron Alecsandru, cu toată cheltuiala lui Dumnezeu zelosului proprietar Mare-Logofăt Alexandru N. Filipescu, în anul 1844, MDCCCXLIV”// - este inscripția cu litere chirilice de pe pisania situată pe frontonul ușii bisericii, ce întâmpină credincioșii de fiecare dată când îi trec pragul.
  
 [{{:pisanie_biserica_filipescu.jpg?300 | Pisania bisericii Filipeștilor}}] [{{:pisanie_biserica_filipescu.jpg?300 | Pisania bisericii Filipeștilor}}]
  
-În mod cert, Colson este cel care a proiectat și pictat prima dată interiorul capelei castelului, servind și drept cavou de familie. Picturile lui Colson nu au fost executate direct pe zidurile bisericii, ci pe vaste pânze fixate pe pereți. În 1892, când Elena Kretzulescu va restaura biserica, tablourile lui Colson au fost mutate din biserica satului, iar în capelă s-au executat picturi murale de către I. Vintilescu. Picturile pe pânză ale lui Colson au fost pierdute în timpul primului război mondial, în 1916, doar una - reprezentând Răstignirea - fiind salvată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi și montată în salonul mare al castelului. Tâmpla capelei a fost sculptată din lemn de nuc masiv chiar de logofătul Alexandru Filipescu. În 1977, biserica a fost grav afectată de cutremur, fiind necesară refacerea turlei, dar nu în stilul inițial, ci în cel românesc.+În mod cert, Colson este cel care a proiectat și pictat prima dată interiorul capelei castelului, servind și drept cavou de familie. Picturile lui Colson nu au fost executate direct pe zidurile bisericii, ci pe vaste pânze fixate pe pereți. În 1892, când [[elena_kretzulescu|Elena Kretzulescu]] va restaura biserica, tablourile lui Colson au fost mutate din biserica satului, iar în capelă s-au executat picturi murale de către I. Vintilescu. Picturile pe pânză ale lui Colson au fost pierdute în timpul primului război mondial, în 1916, doar una - reprezentând Răstignirea - fiind salvată de [[dumitru_kretzulescu-warthiadi|Dumitru Kretzulescu-Warthiadi]] și montată în salonul mare al [[castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu|castelului]]. Tâmpla capelei a fost sculptată din lemn de nuc masiv chiar de logofătul [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]]. În anul 1977, biserica a fost grav afectată de cutremur, fiind necesară refacerea turlei, dar nu în stilul inițial, ci în cel românesc.
  
-Biserica adăpostește cavoul familiei Filipescu, acoperit cu un bloc de marmură pe care se află săpate numele lui [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] (1787-1856), al soției sale Profira (născută Cuzin: 1790-1888), al fiicei lor, [[maria_filipescu-kretzulescu|Maria Kretzulescu]] (1835-1878) și al nepoatei lor, [[elena_kretzulescu|Elena Kretzulescu]] (1857-1930).+Biserica adăpostește cavoul [[filipescu|familiei Filipescu]], acoperit cu un bloc de marmură pe care se află săpate numele lui [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] (1787-1856), al soției sale Profira (născută Cuzin: 1790-1888), al fiicei lor, [[maria_filipescu-kretzulescu|Maria Kretzulescu]] (1835-1878) și al nepoatei lor, [[elena_kretzulescu|Elena Kretzulescu]] (1857-1930).
  
-”Aici odihnescu Alecsandru N. Philippescu, încetat din viață la 18 Decembrie 1856, și fiica sa, Maria, încetată din viață la 10 august 1878.” - scriere de pe un mormânt al familiei Filipescu+//”Aici odihnescu Alecsandru N. Philippescu, încetat din viață la 18 Decembrie 1856, și fiica sa, Maria, încetată din viață la 10 august 1878.”// - scriere de pe un mormânt al familiei Filipescu.
  
-Între anii 1895 -1897, [[elena_kretzulescu|Elena Filipescu Kretzulescu]] a restaurat biserica, pictura fiind realizată de Vintilescu, ucenic al marelui Gheorghe Tattărescu.+Între anii 1895-1897, [[elena_kretzulescu|Elena Filipescu Kretzulescu]] a restaurat biserica, pictura fiind realizată de Vintilescu, ucenic al marelui [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Tattarescu|Gheorghe Tattărescu]].
  
 În 1897, se va comanda Casei Borel din Paris un mare orologiu pe care îl va instala în turla bisericii, în prezent nefuncțional, dar se lucrează la restaurarea lui. În spatele bisericii se află clopotnița masivă din piatră, care avea, până în 1916, trei clopote mari ce purtau monograma lui [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]]. Acestea, împreună cu țevile tunurilor de la castel, au fost topite de nemți în timpul războiului. În 1897, se va comanda Casei Borel din Paris un mare orologiu pe care îl va instala în turla bisericii, în prezent nefuncțional, dar se lucrează la restaurarea lui. În spatele bisericii se află clopotnița masivă din piatră, care avea, până în 1916, trei clopote mari ce purtau monograma lui [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]]. Acestea, împreună cu țevile tunurilor de la castel, au fost topite de nemți în timpul războiului.
Linia 96: Linia 104:
 Pe zidul estic al bisericii se află un cadran solar care a fost restaurat de [[Traian Dimache]], profesor de matematică în comuna Drajna. Pe zidul estic al bisericii se află un cadran solar care a fost restaurat de [[Traian Dimache]], profesor de matematică în comuna Drajna.
  
-Biserica a fost restaurată în numeroase rânduri prin hărnicia locuitorilor drăjneni. Pentru a păstra integritatea bisericii, [[preotul Ilie T. Vasile]] a clădit o capelă, unde oficiază slujbele în timpul săptămânii, biserica fiind folosită așadar numai duminica și de sărbători. Turla bisericii, înaltă de 31 metri inițial, proiectată în stil gotic, s-a dărâmat la cutremurul din anul 1977, fiind înlocuită cu o turlă de 6 metri din tablă. Cu ocazia acestei restaurări au fost repictați și pereții interiori ai bisericii, fiind făcute descoperiri la nivelul picturilor. Pe peretele din partea stângă a altarului există scena învierii Domnului, pictură care inițial reprezenta doar pe Mântuitorul Isus Hristos deasupra mormântului. Pictura originală aparține ucenicilor marelui Tăttărescu, Vinteleștii, pictori renumiți din tată în fiu de-a lungul a trei generații. Catapeteasma este sculptată din lemn de cireș chiar de către Alexandru Filipescu.+Biserica a fost restaurată în numeroase rânduri prin hărnicia locuitorilor drăjneni. Pentru a păstra integritatea bisericii, [[preotul Ilie T. Vasile]] a clădit o capelă, unde oficiază slujbele în timpul săptămânii, biserica fiind folosită numai duminica și de sărbători. Turla bisericii, înaltă de 31 metri inițial, proiectată în stil gotic, s-a dărâmat la cutremurul din anul 1977, fiind înlocuită cu o turlă de 6 metri din tablă. Cu ocazia acestei restaurări au fost repictați și pereții interiori ai bisericii, fiind făcute descoperiri la nivelul picturilor. Pe peretele din partea stângă a altarului există scena învierii Domnului, pictură care inițial reprezenta doar pe Mântuitorul Isus Hristos deasupra mormântului. Pictura originală aparține ucenicilor marelui Tăttărescu, Vinteleștii, pictori renumiți din tată în fiu de-a lungul a trei generații. Catapeteasma este sculptată din lemn de cireș chiar de către [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]].
  
-Preotul Ilie Vasile este protoiereu de 30 de ani la acest locaș sfănt și a transformat Biserica Filipeștilor în muzeu religios. [[monumentul_eroilor|Monumentul Eroilor]] din [[drajna_de_jos|Drajna de Jos]] este unul din primele monumente prahovene glorificând moartea celor 156 de eroi, cel mai mare număr dat de vreuna din localitățile prahovene în cele două războaie mondiale. +Preotul Ilie Vasile a slujit 30 de ani la acest locaș sfănt și a transformat Biserica Filipeștilor în muzeu religios. [[monumentul_eroilor|Monumentul Eroilor]] din [[drajna_de_jos|Drajna de Jos]] este unul din primele monumente prahovene glorificând moartea celor 156 de eroi, cel mai mare număr dat de vreuna din localitățile prahovene în cele două războaie mondiale.
- +
-”Acestu sfântu Triodu este cumpăratu dă dumnealui bivu Velu Dvornicu Neculae Filipescu, întâia Domnie a prea-în-nalțatului nostru Domnu Io Constandinu Angerliu Voevod, la leatu 1798 Fevr(uarie) 8, pentru sf(â)nta biserică ce s´au făcutu la moșiia dumnealui Drajna, sudu Saacu; scris-am eu Răducanu postelnicel, sluga dumnealui boerului; și cine va citi, să zică: Dumnezeu să-l erte.” ((text de pe un Triodion din anul 1798 cules de Nicolae Iorga))+
  
 Iată câteva cuvinte ale lui Nicolae Iorga despre biserica Filipeștilor: Iată câteva cuvinte ale lui Nicolae Iorga despre biserica Filipeștilor:
  
-”De la biserica, aproape catolică a curții din Drajna de Jos - data aceasta văd chipurile, zugrăvite mai ieri, ale ctitorilor, cu mîndrul Alexandru Nicolae, mort în 1852, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția ișlicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă: a lui Nicolae, tatăl, a lui Pană, bunicul, și văd și marele mormânt de marmură săpată care cuprinde pe ultimul boier de moșie din acest loc - de la această biserică, al cării zid de împrejmuire și a cării clopotniță sînt mai interesante decît arhitectura, suim printre căsuțele satului. Rînduiala cea mai bună, curățenia cea mai desăvârșită îți zîmbesc de pretutindeni. Fericit colț de lume!” ((Nicolae Iorga - Valea Teleajenului - Descriere în vederea excursiunilor))+//De la biserica, aproape catolică a curții din Drajna de Jos - data aceasta văd chipurile, zugrăvite mai ieri, ale ctitorilor, cu mîndrul Alexandru Nicolae, mort în 1852, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția ișlicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă: a lui Nicolae, tatăl, a lui Pană, bunicul, și văd și marele mormânt de marmură săpată care cuprinde pe ultimul boier de moșie din acest loc - de la această biserică, al cării zid de împrejmuire și a cării clopotniță sînt mai interesante decît arhitectura, suim printre căsuțele satului. Rînduiala cea mai bună, curățenia cea mai desăvârșită îți zîmbesc de pretutindeni. Fericit colț de lume!//..((Nicolae Iorga - Valea Teleajenului - Descriere în vederea excursiunilor))
  
 În anul 1936, ceremonia religioasă a [[elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]], a avut în biserica familiei. În anul 1936, ceremonia religioasă a [[elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]], a avut în biserica familiei.
  
-[{{ :nunta_elena_warthiadi_biserica_1936.jpg?350| Alaiul nupțial în fața bisericii Filipescu}}] ((Ilustraţiunea română, 08, nr. 31, 29 iulie 1936))+[{{ :nunta_elena_warthiadi_biserica_1936.jpg?350| Alaiul nupțial în fața bisericii Filipescu}}] ((Ilustraţiunea română, 08, nr. 31, 29 iulie 1936))
  
 ===== Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului ===== ===== Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului =====
  
 Vezi [[proprietarii_domeniulul_de_la_drajna_de_jos_si_ai_castelului|Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului]] Vezi [[proprietarii_domeniulul_de_la_drajna_de_jos_si_ai_castelului|Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului]]
 +
 +===== Discuții =====
 +~~DISQUS~~
  
 ===== Notă ===== ===== Notă =====
  • biserica_filipestilor.1597767728
  • Ultima modificare: 2020/08/18 19:22
  • de către cristian