Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
biserica_filipestilor [2020/08/18 19:21] – cristian | biserica_filipestilor [2021/06/05 20:10] (curent) – cristian | ||
---|---|---|---|
Linia 6: | Linia 6: | ||
</ | </ | ||
{{ : | {{ : | ||
+ | <WRAP centeralign> | ||
+ | Blazonul familiei Filipescu | ||
+ | </ | ||
+ | {{ : | ||
<WRAP 220px center> | <WRAP 220px center> | ||
Coordonate: | Coordonate: | ||
Linia 68: | Linia 72: | ||
</ | </ | ||
- | Printre | + | Una dintre |
Mai târziu, un nou lăcaș a fost ridicat pe locul actualei biserici a familiei Filipescu, de Dumitru din Drajna, care în anul 1631 o vindea [[boierul_hrizea|boierului Hrizea]] prin [[28_aprilie_1631|hrisovul din 28 aprilie 1631]]. | Mai târziu, un nou lăcaș a fost ridicat pe locul actualei biserici a familiei Filipescu, de Dumitru din Drajna, care în anul 1631 o vindea [[boierul_hrizea|boierului Hrizea]] prin [[28_aprilie_1631|hrisovul din 28 aprilie 1631]]. | ||
Linia 76: | Linia 80: | ||
În anul 1680 boierul [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu]] a ridicat o nouă biserică cu hramul ”Sf. Împărați Constantin și Elena”. | În anul 1680 boierul [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu]] a ridicat o nouă biserică cu hramul ”Sf. Împărați Constantin și Elena”. | ||
- | După 164 de ani, în anul 1844, [[alexandru_filipescu|Alexandru N. Filipescu]] ridică biserica actuală care poartă hramul ”Sfântul Alexandru”. | + | În anul 1798 este consemnată cumpărarea unui Triod pentru „// |
+ | |||
+ | ”//Acestu sfântu Triodu este cumpăratu dă dumnealui bivu Velu Dvornicu Neculae Filipescu, întâia Domnie a prea-în-nalțatului nostru Domnu Io Constandinu Angerliu Voevod, la leatu 1798 Fevr(uarie) 8, pentru sf(â)nta biserică ce s´au făcutu la moșiia dumnealui Drajna, sudu Saacu; scris-am eu Răducanu postelnicel, | ||
+ | |||
+ | În anul 1844, [[alexandru_filipescu|Alexandru N. Filipescu]] ridică biserica actuală care poartă hramul ”Sfântul Alexandru”. | ||
Este o creație a arhitectului francez Collson, având arhitectură de tradiție bizantină cu influențe gotice. Meșterii care au construit biserica erau italieni. | Este o creație a arhitectului francez Collson, având arhitectură de tradiție bizantină cu influențe gotice. Meșterii care au construit biserica erau italieni. | ||
- | ”Acest sfânt templu s´a zidit în onoarea unuia în Treime Dumnezeu și lauda cuviosului ei patron Alecsandru, cu toată cheltuiala lui Dumnezeu zelosului proprietar Mare-Logofăt Alexandru N. Filipescu, în anul 1844, MDCCCXLIV” - este inscripția cu litere chirilice de pe pisania situată pe frontonul ușii bisericii, ce întâmpină credincioșii de fiecare dată când îi trec pragul. | + | //”Acest sfânt templu s´a zidit în onoarea unuia în Treime Dumnezeu și lauda cuviosului ei patron Alecsandru, cu toată cheltuiala lui Dumnezeu zelosului proprietar Mare-Logofăt Alexandru N. Filipescu, în anul 1844, MDCCCXLIV”// - este inscripția cu litere chirilice de pe pisania situată pe frontonul ușii bisericii, ce întâmpină credincioșii de fiecare dată când îi trec pragul. |
- | [{{: | + | [{{: |
- | În mod cert, Colson este cel care a proiectat și pictat prima dată interiorul capelei castelului, servind și drept cavou de familie. Picturile lui Colson nu au fost executate direct pe zidurile bisericii, ci pe vaste pânze fixate pe pereți. În 1892, când Elena Kretzulescu va restaura biserica, tablourile lui Colson au fost mutate din biserica satului, iar în capelă s-au executat picturi murale de către I. Vintilescu. Picturile pe pânză ale lui Colson au fost pierdute în timpul primului război mondial, în 1916, doar una - reprezentând Răstignirea - fiind salvată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi și montată în salonul mare al castelului. Tâmpla capelei a fost sculptată din lemn de nuc masiv chiar de logofătul Alexandru Filipescu. În 1977, biserica a fost grav afectată de cutremur, fiind necesară refacerea turlei, dar nu în stilul inițial, ci în cel românesc. | + | În mod cert, Colson este cel care a proiectat și pictat prima dată interiorul capelei castelului, servind și drept cavou de familie. Picturile lui Colson nu au fost executate direct pe zidurile bisericii, ci pe vaste pânze fixate pe pereți. În 1892, când [[elena_kretzulescu|Elena Kretzulescu]] va restaura biserica, tablourile lui Colson au fost mutate din biserica satului, iar în capelă s-au executat picturi murale de către I. Vintilescu. Picturile pe pânză ale lui Colson au fost pierdute în timpul primului război mondial, în 1916, doar una - reprezentând Răstignirea - fiind salvată de [[dumitru_kretzulescu-warthiadi|Dumitru Kretzulescu-Warthiadi]] și montată în salonul mare al [[castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu|castelului]]. Tâmpla capelei a fost sculptată din lemn de nuc masiv chiar de logofătul |
- | Biserica adăpostește cavoul familiei Filipescu, acoperit cu un bloc de marmură pe care se află săpate numele lui [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] (1787-1856), | + | Biserica adăpostește cavoul |
- | ”Aici odihnescu Alecsandru N. Philippescu, | + | //”Aici odihnescu Alecsandru N. Philippescu, |
- | Între anii 1895 -1897, [[elena_kretzulescu|Elena Filipescu Kretzulescu]] a restaurat biserica, pictura fiind realizată de Vintilescu, ucenic al marelui Gheorghe Tattărescu. | + | Între anii 1895-1897, [[elena_kretzulescu|Elena Filipescu Kretzulescu]] a restaurat biserica, pictura fiind realizată de Vintilescu, ucenic al marelui |
În 1897, se va comanda Casei Borel din Paris un mare orologiu pe care îl va instala în turla bisericii, în prezent nefuncțional, | În 1897, se va comanda Casei Borel din Paris un mare orologiu pe care îl va instala în turla bisericii, în prezent nefuncțional, | ||
Linia 96: | Linia 104: | ||
Pe zidul estic al bisericii se află un cadran solar care a fost restaurat de [[Traian Dimache]], profesor de matematică în comuna Drajna. | Pe zidul estic al bisericii se află un cadran solar care a fost restaurat de [[Traian Dimache]], profesor de matematică în comuna Drajna. | ||
- | Biserica a fost restaurată în numeroase rânduri prin hărnicia locuitorilor drăjneni. Pentru a păstra integritatea bisericii, [[preotul Ilie T. Vasile]] a clădit o capelă, unde oficiază slujbele în timpul săptămânii, | + | Biserica a fost restaurată în numeroase rânduri prin hărnicia locuitorilor drăjneni. Pentru a păstra integritatea bisericii, [[preotul Ilie T. Vasile]] a clădit o capelă, unde oficiază slujbele în timpul săptămânii, |
- | Preotul Ilie Vasile | + | Preotul Ilie Vasile |
- | + | ||
- | ”Acestu sfântu Triodu este cumpăratu dă dumnealui bivu Velu Dvornicu Neculae Filipescu, întâia Domnie a prea-în-nalțatului nostru Domnu Io Constandinu Angerliu Voevod, la leatu 1798 Fevr(uarie) 8, pentru sf(â)nta biserică ce s´au făcutu la moșiia dumnealui Drajna, sudu Saacu; scris-am eu Răducanu postelnicel, | + | |
Iată câteva cuvinte ale lui Nicolae Iorga despre biserica Filipeștilor: | Iată câteva cuvinte ale lui Nicolae Iorga despre biserica Filipeștilor: | ||
- | ”De la biserica, aproape catolică a curții din Drajna de Jos - data aceasta văd chipurile, zugrăvite mai ieri, ale ctitorilor, cu mîndrul Alexandru Nicolae, mort în 1852, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția ișlicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă: | + | ”//De la biserica, aproape catolică a curții din Drajna de Jos - data aceasta văd chipurile, zugrăvite mai ieri, ale ctitorilor, cu mîndrul Alexandru Nicolae, mort în 1852, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția ișlicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă: |
În anul 1936, ceremonia religioasă a [[elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]], | În anul 1936, ceremonia religioasă a [[elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]], | ||
- | [{{ : | + | [{{ : |
===== Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului ===== | ===== Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului ===== | ||
Vezi [[proprietarii_domeniulul_de_la_drajna_de_jos_si_ai_castelului|Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului]] | Vezi [[proprietarii_domeniulul_de_la_drajna_de_jos_si_ai_castelului|Proprietarii domeniulul de la Drajna de Jos și ai Castelului]] | ||
+ | |||
+ | ===== Discuții ===== | ||
+ | ~~DISQUS~~ | ||
===== Notă ===== | ===== Notă ===== |