//Pe acolo trebuiau să meargă - de cîtă vreme! - pentru a găsi pe Serascher. În Octombre, Tătărimea, care nu putuse curaţi de duşmani Muntenia şi străbate prin pasurile ardelene, se ducea astfel se întîlnească pe Vizirul Serascher, care, din partea lui, nu-şi putu îndeplini gîndul de a aduce pe Moise Székely în scaunul lui Sigismund Bathory. Din încercarea ce făcuse, se alesese Hanul cu cîteva mii de oameni morţi în văile Carpaţilor şi cu pierderea cumnatului, pe care-l ducea cu sine, învălit în scumpe covoare. Iar Simion, asupra căruia cădea vinovăţia întreagă, fu insultat de straşnicii săi aliaţi, ”pus în fiară pe supt pîntecele calului”, şi apoi aruncat în Moldova, cu o strajă de Tatari, de la care de sigur că fratele său trebui să-l răscumpere, blăstămînd înrudirea costisitoare şi visurile zadarnice// ((Studii și documente cu privire la Istoria Romînilor IV. Legăturile Principatelor Romîne cu Ardealul de la 1601 la 1699. - N. Iorga - pg. 19)). | //Pe acolo trebuiau să meargă - de cîtă vreme! - pentru a găsi pe Serascher. În Octombre, Tătărimea, care nu putuse curaţi de duşmani Muntenia şi străbate prin pasurile ardelene, se ducea astfel se întîlnească pe Vizirul Serascher, care, din partea lui, nu-şi putu îndeplini gîndul de a aduce pe Moise Székely în scaunul lui Sigismund Bathory. Din încercarea ce făcuse, se alesese Hanul cu cîteva mii de oameni morţi în văile Carpaţilor şi cu pierderea cumnatului, pe care-l ducea cu sine, învălit în scumpe covoare. Iar Simion, asupra căruia cădea vinovăţia întreagă, fu insultat de straşnicii săi aliaţi, ”pus în fiară pe supt pîntecele calului”, şi apoi aruncat în Moldova, cu o strajă de Tatari, de la care de sigur că fratele său trebui să-l răscumpere, blăstămînd înrudirea costisitoare şi visurile zadarnice// ((Studii și documente cu privire la Istoria Romînilor IV. Legăturile Principatelor Romîne cu Ardealul de la 1601 la 1699. - N. Iorga - pg. 19)). |
| ”Această luptă a fost zugrăvită de pictorul național [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Oscar_Obedeanu|Oscar V. Obedeanu]] într-un tablou (100x0,80) care azi e în posesiunea D-lui Alex. Darvari, a cărei bunică erea Elenca Buzeasca, proprietară a moșiei Strejești-Romanați, ce fusese odată chiar a lui Stroe”.((Arhivele Olteniei, 07, nr. 35, ianuarie-februarie 1928 Buzescu, pg.26)) |