Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare Urmatoarea versiuneAmbele părți următoarea reviziune | ||
batalia_de_la_ogretin_si_stanesti [2020/03/09 11:19] – cristian | batalia_de_la_ogretin_si_stanesti [2020/08/25 22:18] – cristian | ||
---|---|---|---|
Linia 1: | Linia 1: | ||
====== Bătălia de la Ogretin din 13 septembrie 1602 ====== | ====== Bătălia de la Ogretin din 13 septembrie 1602 ====== | ||
- | La începutul secolului XVII-lea, Imperiul Otoman intenţiona să pună stăpânire pe centrul Europei, mai ales că era încă în desfăşurare „Războiul cel lung“, cu Imperiul German (Casa de Austria), care începuse în anul 1591 şi se va termina în anul 1606. | + | La începutul secolului XVII-lea, Imperiul Otoman intenţiona să pună stăpânire pe centrul Europei, mai ales că era încă în desfăşurare „Războiul cel lung“, cu Imperiul German (Casa de Austria), care începuse în anul 1591 şi se va termina în anul 1606. |
- | {{ : | + | {{ : |
- | Domnul Valahiei (Valahia sau Ţăra Românească, | + | Domnul Valahiei (Valahia sau Ţăra Românească, |
Radu Şerban s-a remarcat din primii ani de domnie ca fiind un revoltat împotriva stăpânirii otomane şi un apropiat al intereselor habsburgice în zonă. | Radu Şerban s-a remarcat din primii ani de domnie ca fiind un revoltat împotriva stăpânirii otomane şi un apropiat al intereselor habsburgice în zonă. | ||
Linia 11: | Linia 11: | ||
===== Contextul politic ===== | ===== Contextul politic ===== | ||
- | Sultanul Mehmed al III-lea a decis, în 1602, să trimită o expediţie de mazilire a domnului valah, deoarece acesta îl înlăturase din tronul ţării pe Simion Movilă, fidel turcilor, frate al domnitorului Moldovei, Ieremia Movilă, iar îndeplinirea acestei misiuni a fost încredinţată hanului Crimeii | + | [[https:// |
- | Sprijinit financiar de George Basta, Radu Şerban a reuşit să-şi constituie o oaste formată din 10.000 de mercenari, la care se adăugau 3.000 de soldaţi imperiali şi 1.000 de foşti camarazi de arme cu care se cunoştea din timpul războaielor lui Mihai Viteazul. | + | Sprijinit financiar de George Basta, Radu Şerban a reuşit să-şi constituie o oaste formată din 10 000 de mercenari, la care se adăugau 3 000 de soldaţi imperiali şi 1 000 de foşti camarazi de arme cu care se cunoştea din timpul războaielor lui Mihai Viteazul. |
- | Principele valah, ale cărui efective, incluzând trupele transilvănene trimise în ajutor, se ridicau la aproape 20.000 de oameni şi patru tunuri, a hotărât să întârzie înaintarea grupării inamice şi concomitent să pregătească angajarea bătăliei decisive. | + | Principele valah, ale cărui efective, incluzând trupele transilvănene trimise în ajutor, se ridicau la aproape 20 000 de oameni şi patru tunuri, a hotărât să întârzie înaintarea grupării inamice şi concomitent să pregătească angajarea bătăliei decisive. |
- | Hărţuirea executată de cavaleria lui Radu Şerban şi-a atins parţial scopul: primul detaşament, | + | Hărţuirea executată de cavaleria lui Radu Şerban şi-a atins parţial scopul: primul detaşament, |
===== Lupta ===== | ===== Lupta ===== | ||
- | În acest timp, principele valah a pregătit locul bătăliei decisive într-o zonă greu accesibilă, | + | În acest timp, principele valah a pregătit locul bătăliei decisive într-o zonă greu accesibilă, |
- | Domnitorul Radu a adoptat dispozitivul de luptă cu pedestrimea şi cavaleria descălecată în prima linie, înapoia unui şanţ de apărare, în faţa căruia s-a dispus un detaşament de siguranţă. Numărul copleşitor al tătarilor, de patru ori mai mulţi, ca şi vestea că secuii fuseseră înfrânţi de o avangardă a armatelor hanului i-au determinat pe aliaţi să-şi asigure rezistenţa prin ridicarea unor fortificaţii, | + | Domnitorul Radu a adoptat dispozitivul de luptă cu pedestrimea şi cavaleria descălecată în prima linie, înapoia unui şanţ de apărare, în faţa căruia s-a dispus un detaşament de siguranţă. Numărul copleşitor al tătarilor, de patru ori mai mulţi, ca şi vestea că secuii fuseseră înfrânţi de o avangardă a armatelor hanului i-au determinat pe aliaţi să-şi asigure rezistenţa prin ridicarea unor fortificaţii, |
- | În linia a doua a fost aşezată cavaleria domnească, iar cele patru tunuri au fost dispuse pe flancul stâng pe o înălţime. În rezervă se găsea un detaşament comandat de către căpitanul transilvănean Marcu Cercel, pretendent la tronul Moldovei, cu misiunea de a opri orice încercare a tătarilor de învăluire şi încercuire. | + | În linia a doua a fost aşezată cavaleria domnească, iar cele patru tunuri au fost dispuse pe flancul stâng pe o înălţime. În rezervă se găsea un detaşament comandat de către căpitanul transilvănean Marcu Cercel, pretendent la tronul Moldovei, cu misiunea de a opri orice încercare a tătarilor de învăluire şi încercuire. |
La Prejmer, în depresiunea Braşovului s-a concentrat o mică oaste imperială sub comanda generalului George Basta, care trebuia să intervină numai într-o situaţie critică pentru oastea valahă. | La Prejmer, în depresiunea Braşovului s-a concentrat o mică oaste imperială sub comanda generalului George Basta, care trebuia să intervină numai într-o situaţie critică pentru oastea valahă. | ||
- | Lupta a fost începută de către detaşamentul de siguranţă care a atacat elementele înaintate ale inamicului, după care sub presiunea forţelor superioare ale acestuia, sprijinit de focul archebuzierilor din linia întâi, se retrage organizat. Tătarii trec la urmărirea detaşamentului valah, încercând să pătrundă din mişcare în tabăra munteană şi să tranşeze mai rapid confruntarea. Aici sunt însă întâmpinaţi de două detaşamente, | + | Lupta a fost începută de către detaşamentul de siguranţă care a atacat elementele înaintate ale inamicului, după care, sub presiunea forţelor superioare ale acestuia, sprijinit de focul archebuzierilor din linia întâi, se retrage organizat. Tătarii trec la urmărirea detaşamentului valah, încercând să pătrundă din mişcare în tabăra munteană şi să tranşeze mai rapid confruntarea. Aici sunt însă întâmpinaţi de două detaşamente, |
- | Bun cunoscător al acestei tactici, domnitorul muntean nu a muşcat momeala | + | Bun cunoscător al acestei tactici, domnitorul muntean nu a căzut în capcană |
- | Eşuarea planului l-a determinat pe han să ordone retragerea trupelor sale spre Silistra, după ce înregistrase pierderi de aproape | + | Eşuarea planului l-a determinat pe Han să ordone retragerea trupelor sale spre Silistra, după ce înregistrase pierderi de aproape |
- | Victoria forţelor muntene la Ogretin a fost rezultatul tacticii stricte de apărare şi de punere în valoare a terenului deluros şi împădurit care a îngreunat manevrele inamicului şi mai ales şarjele cavaleriei. De asemenea, bătălia a marcat un salt calitativ în ducerea luptei prin constituirea | + | Victoria forţelor muntene la [[ogretin|Ogretin]] a fost rezultatul tacticii stricte de apărare şi de punere în valoare a terenului deluros şi împădurit care a îngreunat manevrele inamicului şi mai ales şarjele cavaleriei. De asemenea, bătălia a marcat un salt calitativ în ducerea luptei prin constituirea unui nou element al dispozitivului de luptă, detaşamentul de siguranţă în faţa dispozitivului de apărare şi lupta acestuia în faţa şanţului de apărare. |
- | Se spune că în această bătălie, de la Ogretin, s-a dat o confruntare personală între doi căpitani ai celor două tabere, confruntare care ar fi urmat să decidă câştigătorul bătăliei. Stroe Buzescu, fratele lui Preda şi al lui Radu, l-ar fi provocat pe han să trimită un căpitan de-al lui să se înfrunte, iar acesta l-a trimis pe nepotul | + | Se spune că în această bătălie, de la Ogretin, s-a dat o confruntare personală între doi căpitani ai celor două tabere, confruntare care ar fi urmat să decidă câştigătorul bătăliei. |
- | ”//Apoi, într-o zi de Septembrie - era în anul 1602 - treisprezece luni după moartea lui Vodă Mihai, află țara înfrigurată că Radu Șerban, cu Buzeștii lui, se întorsese din Ardeal cu oaste numeroasă, și că-n munții Bratocii se-ncăerau acum armatele sale cu ale lui Movilă. | + | ”//Apoi, într-o zi de Septembrie - era în anul 1602 - treisprezece luni după moartea lui Vodă Mihai, află țara înfrigurată că Radu Șerban, cu Buzeștii lui, se întorsese din Ardeal cu oaste numeroasă, și că-n munții Bratocii se-ncăerau acum armatele sale cu ale lui Movilă. La 13 Septembrie, dimineața, după o lungă a avangardelor la Ogretin, se întâlniră oștile în gura Teleajenului, |
- | La 13 Septembrie, dimineața, după o lungă a avangardelor la Ogretin, se întâlniră oștile în gura Teleajenului, | + | |
- | Dar, lovit el însuși la obraz, fu dus în brațe până într-un sat vecin. Un călăreț fu expediat în grabă la Brașov după doctor, și un altul în zbor până la Stănești, să înștiințeze pe stolniceasa Sima că s-au întors oștile cu izbândă în țară, dar că-i zace soțul bolnav într-un sat din munții Buzăului. Câteva zile mai târziu jupâneasa Sima era la căpătâiul soțului ei. De aproape doi ani îl vedea acum pentru întâia dată… și pentru cea din urmă. La 20 Octombrie următor stolnicul Stroe Buzescu își dădu ultima suflare, murind, ostaș viteaz, de-o moarte vitejească. | + | |
- | S-a întors Sima stolniceasa cu trupul bărbatului ei la Stănești și-l îngropă acolo în strămoșească bisericuță dela curte.//” ((„Trecute vieți de doamne și domnițe”. Vol. I, C. Gane)) | + | |
- | Radu Şerban relatează importanţa bătăliei, în urma căreia a pierit Stroe Buzescu, într-un hrisov emis în [[hrisovul_bataliei_de_la_ogretin_din_29_ianuarie_1604|29 ianuarie 1604]]: | + | Radu Şerban relatează importanţa bătăliei, în urma căreia a pierit Stroe Buzescu, într-un hrisov emis în [[:hrisovul_bataliei_de_la_ogretin_din_29_ianuarie_1604|29 ianuarie 1604]]: |
- | ”//Și întri aceasta dacă am văzut așa domnia mea, atâtea mulțime de oști ale lor, ne-am așezat cu toate oștile noastre la un loc numit Ogretin | + | ”//Și întri aceasta dacă am văzut așa domnia mea, atâtea mulțime de oști ale lor, ne-am așezat cu toate oștile noastre la un loc numit Ogretin (loc alb în original) într-o zi de luni 13 zile ale lunii Septemvrie. Astfel au venit multă mulțime de oști de-ale lor asupra noastră a tuturora și au năvălit peste noi și au aruncat ei atât de multe din săgețile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea fața soarelui de săgețile lor și de atâta bătălie răsunau chedrii (codrii) și munții de bătălia lor și nu se puteau înțelege unul cu altul//” ((Hrisovul bătăliei de la Ogretin din [[:hrisovul_bataliei_de_la_ogretin_din_29_ianuarie_1604|29 ianuarie 1604]] scris de Radu Șerban)). |
Victoria lui Radu Şerban a fost posibilă în urma unei bune acţiuni diplomatice şi iscusinţe militare, coroborată cu factorii politici influenţi în zonă. | Victoria lui Radu Şerban a fost posibilă în urma unei bune acţiuni diplomatice şi iscusinţe militare, coroborată cu factorii politici influenţi în zonă. | ||
- | ”//Lupta s'a dat pe plaiurile Teleajenului între Teisani și Ogretin, peste dealuri. Romînii, ajutați de oști împărătești venite din Ardeal cu generalul italian Toma Cavriolo, s-au inchis in santuri, și toata furia sălbatecă a Tătărimii, | + | ”//Lupta s'a dat pe plaiurile Teleajenului între Teisani și Ogretin, peste dealuri. Romînii, ajutați de oști împărătești venite din Ardeal cu generalul italian Toma Cavriolo, s-au inchis in santuri, și toata furia sălbatecă a Tătărimii, |
- | ”Iată anume cum s'a desfășurat lupta : | + | //”Iată anume cum s'a desfășurat lupta:// |
- | Porunca lul Basta (ucigașul lui Mihai, dar acum singur stăpîn în Ardeal în numele Împăratului și ocrotitor al lui Radu), care se păstra să vie și el cînd va fi de nevoie, era să nu se caute o luptă, nici să se primească una, ci să se facă șanturi și să se închidă oastea în ele. Un șant lat fu săpat, prin urmare, în față, pănă ajunse să se razime de munte și să fie apărat de pădurl nestrăbătute. Un altul, la spate, era menit să asigure de o încunjurare a dușmanilor, | + | //Porunca lul Basta (ucigașul lui Mihai, dar acum singur stăpîn în Ardeal în numele Împăratului și ocrotitor al lui Radu), care se păstra să vie și el cînd va fi de nevoie, era să nu se caute o luptă, nici să se primească una, ci să se facă șanturi și să se închidă oastea în ele. Un șant lat fu săpat, prin urmare, în față, pănă ajunse să se razime de munte și să fie apărat de pădurl nestrăbătute. Un altul, la spate, era menit să asigure de o încunjurare a dușmanilor, |
- | [{{ : | + | [{{ : |
- | }}] | + | |
- | Hanul sosi la 12 Septembre 1602 sara. Aducea vre-o patruzeci de mii de călăreți, | + | //Hanul sosi la 12 Septembre 1602 sara. Aducea vre-o patruzeci de mii de călăreți, |
- | Dar pentru ca această slăbiciune să folosească creștinilor, | + | //Dar pentru ca această slăbiciune să folosească creștinilor, |
- | În ziua dintîiu, la 13, cei din lagăr nu se putură răbda cu totul să nu iasă la harță. Un deal ce stătea la mijloc fu rînd pe rînd cucerit de unii și de alții, cețși încurau caii pe coastele lui ușoare de suit. Tatari căzură destui, de fierul haiducilor, ca și de gloanțele Valonilor. Într' | + | //În ziua dintîiu, la 13, cei din lagăr nu se putură răbda cu totul să nu iasă la harță. Un deal ce stătea la mijloc fu rînd pe rînd cucerit de unii și de alții, cețși încurau caii pe coastele lui ușoare de suit. Tatari căzură destui, de fierul haiducilor, ca și de gloanțele Valonilor. Într' |
- | A doua zi după aceste lupte de glorie și de mare primejdie, oastea lul Radu învățînd din ce văzuse și suferise, se purtă mai cuminte. Șantul, pe care-1 împodobiau acuma furci pentru cine ar cuteza să-1 treacă, nu lăsa pe nimeni din lagăr. | + | //A doua zi după aceste lupte de glorie și de mare primejdie, oastea lul Radu învățînd din ce văzuse și suferise, se purtă mai cuminte. Șantul, pe care-l împodobiau acuma furci pentru cine ar cuteza să-l treacă, nu lăsa pe nimeni din lagăr.// |
- | Tatarii se perîndarî în zădar, scoțînd chiote și împroșcînd cu ocări pe ”fricoșii”, | + | //Tatarii se perîndarî în zădar, scoțînd chiote și împroșcînd cu ocări pe ”fricoșii”, |
Peste numai un an, Radu Şerban se implică în luptele interne din Transilvania, | Peste numai un an, Radu Şerban se implică în luptele interne din Transilvania, | ||
- | În toamna anului 1604, Radu Şerban ajunge totuşi la o pace cu turcii şi cu tătarii, obligându-se să achite un tribut mai rezonabil, de doar 32.000 de galbeni, mai puţin de un sfert decât fusese plătit la finalul secolului XVI, încă înainte de domnia lui Mihai Viteazul. | + | În toamna anului 1604, Radu Şerban ajunge totuşi la o pace cu turcii şi cu tătarii, obligându-se să achite un tribut mai rezonabil, de doar 32 000 de galbeni, mai puţin de un sfert decât fusese plătit la finalul secolului XVI, încă înainte de domnia lui Mihai Viteazul. |
Deşi a avut o domnie destul de stabilă, viaţa politică din secolul XVII era extrem de agitată în acest colţ al Europei Centrale şi de Est, cu dese răsturnări de situaţii, cu domnii scurte, cu intrigi, cu lucrări politice neterminate sau distruse de urmaşi, toate pe fondul luptei geostrategice între cele trei mari puteri ale Estului, Casa de Austria, Imperiul Otoman şi Regatul Poloniei. | Deşi a avut o domnie destul de stabilă, viaţa politică din secolul XVII era extrem de agitată în acest colţ al Europei Centrale şi de Est, cu dese răsturnări de situaţii, cu domnii scurte, cu intrigi, cu lucrări politice neterminate sau distruse de urmaşi, toate pe fondul luptei geostrategice între cele trei mari puteri ale Estului, Casa de Austria, Imperiul Otoman şi Regatul Poloniei. | ||
- | În decembrie 1610, noul principe al Transilvaniei, | + | În decembrie 1610, noul principe al Transilvaniei, |
===== Literatură ===== | ===== Literatură ===== | ||
Linia 85: | Linia 81: | ||
Autorul, cunoscut pentru pasiunea față de trecutul istoric, aduce în prim-plan, în poezia „//Preda Buzescu// | Autorul, cunoscut pentru pasiunea față de trecutul istoric, aduce în prim-plan, în poezia „//Preda Buzescu// | ||
- | Din punct de vedere literar, textul poetic prezintă o valoare aparte dat fiind rolul major al istoriei în existența umană. Trebuie menționat faptul că, la nivelul poeziei, autorul D. Bolintineanu introduce o informație ce contrazice istoria. În acest sens, Bolintineanu afirmă că cel care se luptă cu Mârza, | + | Din punct de vedere literar, textul poetic prezintă o valoare aparte dat fiind rolul major al istoriei în existența umană. Trebuie menționat faptul că, la nivelul poeziei, autorul D. Bolintineanu introduce o informație ce contrazice istoria. În acest sens, Bolintineanu afirmă că cel care se luptă cu Mârza, |
- | Realitatea faptelor istorice îl prezintă, de fapt, ca personaj principal în lupta cu tătarul pe Stroe Buzescu: | + | Realitatea faptelor istorice îl prezintă, de fapt, ca personaj principal în lupta cu tătarul pe Stroe Buzescu: <WRAP center round box 60%> De trei zile lupta n-a mai încetat |
- | <WRAP center round box 60%> | + | |
- | De trei zile lupta n-a mai încetat | + | |
Și tătarul pare c-a înaintat. | Și tătarul pare c-a înaintat. | ||
Linia 151: | Linia 145: | ||
Iar după aceasta, oastea românească | Iar după aceasta, oastea românească | ||
- | Pleacă și învinge horda tătărască.((Preda Buzescu – Dimitrie Bolintineanu))</ | + | Pleacă și învinge horda tătărască.((Preda Buzescu – Dimitrie Bolintineanu)) </ |
Lupta mai este menționată de Aricescu Andrei, în anul 1913: | Lupta mai este menționată de Aricescu Andrei, în anul 1913: | ||
- | <WRAP center round box 60%> | + | <WRAP center round box 60%> De ce pare Stroe fu învingător |
- | De ce pare Stroe fu învingător | + | |
Când era și Hanul un brav luptător? | Când era și Hanul un brav luptător? | ||
Linia 162: | Linia 155: | ||
Căci pentru sclavia Hanul se luptă | Căci pentru sclavia Hanul se luptă | ||
- | Iar Stroe Buzescul pentru Țara sa! ((Aricescu - Revista pentru istorie, archeologie şi filologie, volumul 14, 1913)) | + | Iar Stroe Buzescul pentru Țara sa! ((Aricescu - Revista pentru istorie, archeologie şi filologie, volumul 14, 1913)). |
- | </ | + | |
+ | ===== Istoric ===== | ||
+ | |||
+ | ”//La 3 Septembre, Basta era acum pe cale către Braşov, la Şinca-Mare. El sfătui pe Radu să răspundă lui Ieremia, care-i scrisese despre un complot tătar pentru a-i schimba pe amîndoi, că de aşa ceva n'are frică, precum n'are încredere în cine nu ia dat dovezi pană acum că şi-a schimbat inima duşmănoasă. Pentru a face ca faptele să răspundă acestor cuvinte mîndre, Basta trimise Domnului muntean pe Mîrza cu cîteva mii de Moldoveni şi haiduci, 3 000 de Secui şi o mie de lanţe din Ardeal cu Marcu-Vodă, | ||
+ | |||
+ | //Ordinul lui Basta, care-şi reservà să vie şi el cînd va fi de nevoie, era să nu se caute o luptă, nici să se primească, ci să se facă şanţuri: ”trincerarsi”. Un şanţ lat fu săpat, prin urmare, în faţă, pană ajunse să se razime de munţi şi să fie apărat de păduri nestrăbătute. Un altul, la spate, era menit să asigure de o încunjurare a duşmanilor, | ||
+ | |||
+ | //Hanul sosi la 22 sarà. Avea vre-o patruzeci de mii de călăreţi, | ||
+ | |||
+ | //În ziua d' | ||
+ | |||
+ | //Pe acolo trebuiau să meargă - de cîtă vreme! - pentru a găsi pe Serascher. În Octombre, Tătărimea, | ||
+ | |||
+ | ”Această luptă a fost zugrăvită de pictorul național [[https:// | ||
===== Legături ===== | ===== Legături ===== | ||
- | Vezi [[la_valenii_de_munte_spre_seara|La Vălenii de Munte, spre seară]] - N.N. Lenguceanu, despre Bătălia de la Ogretin; | + | Vezi [[:la_valenii_de_munte_spre_seara|La Vălenii de Munte, spre seară]] - N.N. Lenguceanu, despre Bătălia de la Ogretin; |
- | Vezi [[Hrisovul bătăliei de la Ogretin din 29 ianuarie 1604]] scris de Radu Șerban; | + | Vezi [[: |
- | Vezi scrisoarea de mulțumire și ajutor a lui Radu-Vodă Șerban către Împăratul Rudolf după bătălia de la Ogretin din [[24 octombrie 1603]]; | + | Vezi scrisoarea de mulțumire și ajutor a lui Radu-Vodă Șerban către Împăratul Rudolf după bătălia de la Ogretin din [[: |
Vezi [[https:// | Vezi [[https:// | ||
Linia 179: | Linia 185: | ||
===== Notă ===== | ===== Notă ===== | ||
- | „Istoria armatei româneşti„ Volumul 2 (de la 1599 până în zilele noastre) | + | „Istoria armatei româneşti„ Volumul 2 (de la 1599 până în zilele noastre) |
C.R. | C.R. | ||
- | ---- | ||
{{tag> | {{tag> |