Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
alexandru_filipescu [2019/03/21 14:36]
admin
alexandru_filipescu [2020/08/18 20:02] (curent)
cristian
Linia 1: Linia 1:
-===== Alexandru Filipescu =====+====== Alexandru Filipescu ======
  
-{{ :alexandru-filipescu.jpg?direct&250|}}+{{  :alexandru-filipescu.jpg?250}}
  
-Alexandru Filipescu Drăjneanu (1787-1856), a fost căminar al Țării Românești, căsătorit cu Profira Cuzin (1790-1888). +Alexandru Filipescu Drăjneanu” a fost căsătorit cu Profira Cuzin (1790-1888).
  
-==== Origini și familie ====+„Om politic născut în Bucuresci la 1775, încetat din viață la 1856. A primit o educațiune foarte îngrijită în streinătate și în țară și era versat în cunoștința limbelor latine, elene vechie și modernă franceză italiană. Delegatul boerilor pe lângă Tudor Vladimirescu la 1821, și'a îndeplinit misiunea atât de îndemânatic, în cât a fost supranumit Vulpe. Logofét al Dreptăței când se afla în țară generalul Kisselef, trecu apoi la Ministerul de externe. A luat parte la redactarea regulamentului organic. La 1842 a contribuit mult dinpreună cu Filip Lenș la alegerea Domnitorulul George Bibescu care'i conferi mai térziù rangul de Mare Ban”((Dicționarul Contemporanilor - Ed. 1 - Dim. R. Rosetti, pg. 71))
  
-Moștenitor al [[castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu|Castelului Filipescu-Kretzulescu]], a fost fiul lui [[nicolae_filipescu|Nicolae Filipescu]], mare vornic și logofăt al Țării Românești, nepot al lui [[pana_ii_filipescu|Pană II Filipescu]] (m. 1792), ban al Craiovei și membru al Divanului Domnesc.+===== Origini și familie =====
  
-Revenit în țară în 1810, Alexandru Filipescu va reconstrui întreg domeniul din Drajna, refăcând la început zidurile ce înconjurau curtea și turnând șase tunuri din bronz, ornate cu monograma sa, tunuri ce au dăinuit până în 1916, când armatele germane le-au luat țevile. În aceeași perioadăAlexandru Filipescu reface și [[castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu|conacul mare]] din Drajnaclădire impozantă cu trei niveledecorată în interior după stilul occidentalAcest stil a fost impus de prietenul lui Filipescufrancezul Charles Colson, artist și literat ce va sta până la moarte la Drajna și care este probabil și proiectantul castelului.+Moștenitor al [[:castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu|Castelului Filipescu-Kretzulescu]], și fiu al lui [[:nicolae_filipescu|Nicolae Filipescu]], mare vornic și logofăt al Țării Româneștinepot al lui [[:pana_ii_filipescu|Pană II Filipescu]] (m1792)ban al Craiovei și membru al Divanului Domnesc.
  
-În anul 1833, Alexandru Filipescu făcea parte și din „Comitetul local de inspecție al școalei publice. Era prieten buncu directorul școlii din acea vreme, de la Vălenii de Munte, David Almășanu care era des invitat la [[castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu|Castelul]] boierului.+Revenit în țară în 1810, Alexandru Filipescu va reconstrui întreg domeniul din Drajna, refăcând la început zidurile ce înconjurau curtea și turnând șase tunuri din bronz, ornate cu monograma sa, tunuri ce au dăinuit până în 1916, când armatele germane le-au luat țevile. În aceeași perioadă, Alexandru Filipescu reface și [[:castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu|conacul mare]] din Drajna, clădire impozantă cu trei nivele, decorată în interior după stilul occidental. Acest stil a fost impus de prietenul lui Filipescu, francezul Charles Colson, artist și literat ce va sta până la moarte la Drajna și care este probabil și proiectantul castelului. 
 + 
 +În anul 1833, Alexandru Filipescu făcea parte și din „Comitetul local de inspecție al școalei publice. Era prieten bun cu directorul școlii din acea vreme, de la Vălenii de Munte, David Almășanucare era des invitat la [[:castelul_filipescu_kretzulescu_conacul_filipescu|Castelul]] boierului.
  
 Alexandru Filipescu s-a întors de la Paris nu numai cu o vastă cultură, pe care o dovedește și biblioteca ce a format-o la Drajna, dar și cu un pronunțat gust artistic, el fiind și un remarcabil sculptor în lemn. Comandându-și la Manchester un strung, el a realizat diferite obiecte de artă, dintre care s-au mai păstrat în salonul castelului, până în 1949, câteva candelabre de abanos și marmură. A fost și un pasionat astronom, aducându-și tot din Anglia un mare glob ceresc, pe care l-a instalat în bibliotecă. În plus, în fața castelului, în parc, pe un bloc cilindric de calcar, Alexandru Filipescu montase un ceas solar de pe care un tun miniatural aprindea un exploziv ce anunța în toată valea ora 12. Învățatul boier își procurase chiar și o mașină electrostatică marca „Holtz”. Alexandru Filipescu s-a întors de la Paris nu numai cu o vastă cultură, pe care o dovedește și biblioteca ce a format-o la Drajna, dar și cu un pronunțat gust artistic, el fiind și un remarcabil sculptor în lemn. Comandându-și la Manchester un strung, el a realizat diferite obiecte de artă, dintre care s-au mai păstrat în salonul castelului, până în 1949, câteva candelabre de abanos și marmură. A fost și un pasionat astronom, aducându-și tot din Anglia un mare glob ceresc, pe care l-a instalat în bibliotecă. În plus, în fața castelului, în parc, pe un bloc cilindric de calcar, Alexandru Filipescu montase un ceas solar de pe care un tun miniatural aprindea un exploziv ce anunța în toată valea ora 12. Învățatul boier își procurase chiar și o mașină electrostatică marca „Holtz”.
Linia 17: Linia 19:
 Călătorul francez Jean Vaillant îî face un interesant portret lui Alexandru Filipescu în cartea sa, „La Roumanie” (Paris, A. Bertrand editeur, 1844), scrisă în urma unor lungi peregrinări prin țara noastră. Călătorul francez Jean Vaillant îî face un interesant portret lui Alexandru Filipescu în cartea sa, „La Roumanie” (Paris, A. Bertrand editeur, 1844), scrisă în urma unor lungi peregrinări prin țara noastră.
  
-Alexandru Filipescu a construit [[biserica_filipestilor|Biserica familiei Filipescu]] în anul 1844 iar Catapeteasma este sculptată în lemn de cireș chiar de boier. Lăcașul se află pe locul unde boierul [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu]] a ridicat biserica ”Sf. Împărați Constantin și Elena”.+Alexandru Filipescu a construit [[:biserica_filipestilor|Biserica familiei Filipescu]] în anul 1844 iar Catapeteasma este sculptată în lemn de cireș chiar de boier. Lăcașul se află pe locul unde boierul [[:constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu]] a ridicat biserica ”Sf. Împărați Constantin și Elena”.
  
- ”mîndrul Alexandru Nicolae, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția islicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă”((”România cum era pînă la 1918”. Volumul 1 - România Munteană - Nicolae Iorga))+”mîndrul Alexandru Nicolae, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția islicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă”((”România cum era pînă la 1918”. Volumul 1 - România Munteană - Nicolae Iorga)).
  
-[[biserica_filipestilor|Biserica Sf. Alexandru]], adăpostește cavoul [[proprietarii_domeniulul_de_la_drajna_de_jos_si_ai_castelului|familiei Filipescu]], acoperit cu un bloc de marmură pe care se află săpate numele lui Alexandru Filipescu (1787-1856), al soției sale Profira (născută Cuzin: 1790-1888), al fiicei lor, [[maria_filipescu-kretzulescu|Maria Filipescu Kretzulescu]] (1835-1878) și al nepoatei lor, [[elena_kretzulescu|Elena Filipescu Kretzulescu]] (1857-1930).+[[:biserica_filipestilor|Biserica Sf. Alexandru]], adăpostește cavoul [[:proprietarii_domeniulul_de_la_drajna_de_jos_si_ai_castelului|familiei Filipescu]], acoperit cu un bloc de marmură pe care se află săpate numele lui Alexandru Filipescu (1787-1856), al soției sale Profira (născută Cuzin: 1790-1888), al fiicei lor, [[:maria_filipescu-kretzulescu|Maria Filipescu Kretzulescu]] (1835-1878) și al nepoatei lor, [[:elena_kretzulescu|Elena Filipescu Kretzulescu]] (1857-1930).
  
 Marele logofăt Alexandru Filipescu s-a bucurat de confortul reședinței sale și de liniștea căminului de la Drajna până în decembrie 1856 când în vârstă de aproapte șaptezeci de ani, va părăsi această lume. Marele logofăt Alexandru Filipescu s-a bucurat de confortul reședinței sale și de liniștea căminului de la Drajna până în decembrie 1856 când în vârstă de aproapte șaptezeci de ani, va părăsi această lume.
  
- Din căsătoria sa cu Profira Cuzin (1790-1888)a avut o fiică, Maria (1835-1878) care se va căsători în 1854 cu marele Aga Constantin Kretzulescu (1798-1863), castelul trecând astfel în posesia familiei Kretzulescu. De fapt, întreg domeniul a fost lăsat moștenire de către [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] nu fiicei sale Maria și soțului ei, cum ar fi fost normal, ci „copilului care se va naște din a lor căsătorie”.+[{{ :adresa_prin_care_alexandru_filipescu_vel_vistier_il_lauda_pe_slugerul_nicolae_grecianu_pentru_indeplinirea_obligatiilor_1821_martie_16.jpg?200| Adresa prin care Alexandru Filipescu vel vistierîl laudă pe slugerul Nicolae Grecianupentru îndeplinirea obligaţiilor - 1821 martie 16((Biblioteca Academiei Romane cota: Doc. Ist. CL/9))}}]
  
-Copilul care va deveni stăpânul Drajnei nu va fi un băiatci o fată: [[elena_kretzulescu|Elena Kretzulescu]], născută la Paris, în 1857.+Din căsătoria sa cu Profira Cuzin (1790-1888), a avut o fiică, Maria (1835-1878) care se va căsători în 1854 cu marele Aga Constantin Kretzulescu (1798-1863)castelul trecând astfel în posesia familiei Kretzulescu. De fapt, întreg domeniul a fost lăsat moștenire de către [[:alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] nu fiicei sale [[:maria_filipescu-kretzulescu|Maria]] și soțului eicum ar fi fost normal, ci „copilului care se va naște din a lor căsătorie”.
  
-==== Linia de succesiune moșia Drajna ====+Copilul care va deveni stăpânul moșier Drajna nu va fi un băiat, ci o fată: [[:elena_kretzulescu|Elena Kretzulescu]], născută la Paris, în 1857. 
 + 
 +[{{:sigiliu_alexandru_filipescu.jpg?200 | Sigiliu în ceară roşie al lui Alexandru Filipescu - 16 martie 1821((Biblioteca Academiei Romane - cota: Doc. Ist. CL/9))}}] 
 + 
 +===== Linia de succesiune moșia Drajna =====
  
 Al șaselea pe linia de succesiune al domeniului de la Drajna. Al șaselea pe linia de succesiune al domeniului de la Drajna.
  
-  - [[radu_mihalcea|Radu Mihalcea Cândescu]] = Sofia Neagu +  - [[:radu_mihalcea|Radu Mihalcea Cândescu]] = Arghira Mihalcea 
-  - [[rada_mihalcea|Rada Mihalcea Cândescu]] = [[constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu Mărgineanu]] +  - [[:rada_mihalcea|Rada Mihalcea Cândescu]] = [[:constantin_filipescu_margineanu|Constantin Filipescu Mărgineanu]] 
-  - [[grigore_filipescu|Grigore Filipescu]] = Ilinca +  - [[:grigore_filipescu|Grigore Filipescu]] = Ilinca 
-  - [[pana_ii_filipescu|Pană II Filipescu]] = Ana Câmpineanu +  - [[:pana_ii_filipescu|Pană II Filipescu]] = Ana Câmpineanu 
-  - [[nicolae_filipescu|Nicolae Filipescu]] = Smaranda Sturdza +  - [[:nicolae_filipescu|Nicolae Filipescu]] = Smaranda Sturdza 
-  - [[alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] - Drăjneanul+  - [[:alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] - Drăjneanul 
 + 
 +===== Note ===== 
 + 
 +C.R. 
 + 
 + 
 +{{tag>hrisov drajna_de_jos alexandru_filipescu biserica_filipescu}}
  
-==== Note ==== 
  • alexandru_filipescu.1553171803
  • Ultima modificare: 2019/03/21 13:36
  • (editare externă)