Diferențe
Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.
Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare | ||
alexandru_filipescu [2019/03/13 17:03] – [Alexandru Filipescu] admin | alexandru_filipescu [2021/05/25 17:28] (curent) – cristian | ||
---|---|---|---|
Linia 1: | Linia 1: | ||
- | ===== Alexandru Filipescu ===== | + | ====== Alexandru Filipescu |
- | Alexandru Filipescu (1787-1856), a fost căminar al Țării Românești, | + | {{ :alexandru-filipescu.jpg?250}} |
- | ==== Origini și familie ==== | + | |
- | Acest articol este un ciot. Puteți ajuta Enciclopedia Drajna prin completarea lui, dacă doriți. | + | Alexandru Filipescu ”Drăjneanu” a fost căsătorit cu Profira Cuzin (1790-1888). |
- | ==== Biografie ==== | + | „//Om politic născut în Bucuresci la 1775, încetat din viață la 1856. A primit o educațiune foarte îngrijită în streinătate și în țară și era versat în cunoștința limbelor latine, elene vechie și modernă franceză italiană. Delegatul boerilor pe lângă Tudor Vladimirescu la 1821, și'a îndeplinit misiunea atât de îndemânatic, |
- | Acest articol este un ciot. Puteți ajuta Enciclopedia Drajna prin completarea lui, dacă doriți. | + | ===== Origini și familie ===== |
- | ==== Epilog ==== | + | Moștenitor al [[: |
- | Acest articol este un ciot. Puteți ajuta Enciclopedia | + | Revenit în țară în 1810, Alexandru Filipescu va reconstrui întreg domeniul din Drajna, refăcând la început zidurile ce înconjurau curtea și turnând șase tunuri din bronz, ornate cu monograma sa, tunuri ce au dăinuit până în 1916, când armatele germane le-au luat țevile. În aceeași perioadă, Alexandru Filipescu reface și [[: |
- | ==== Note ==== | + | În anul 1833, Alexandru Filipescu făcea parte și din „Comitetul local de inspecție al școalei publice”. Era prieten bun cu directorul școlii din acea vreme, de la Vălenii de Munte, David Almășanu, care era des invitat la [[: |
+ | Alexandru Filipescu s-a întors de la Paris nu numai cu o vastă cultură, pe care o dovedește și biblioteca ce a format-o la Drajna, dar și cu un pronunțat gust artistic, el fiind și un remarcabil sculptor în lemn. Comandându-și la Manchester un strung, el a realizat diferite obiecte de artă, dintre care s-au mai păstrat în salonul castelului, până în 1949, câteva candelabre de abanos și marmură. A fost și un pasionat astronom, aducându-și tot din Anglia un mare glob ceresc, pe care l-a instalat în bibliotecă. În plus, în fața castelului, în parc, pe un bloc cilindric de calcar, Alexandru Filipescu montase un ceas solar de pe care un tun miniatural aprindea un exploziv ce anunța în toată valea ora 12. Învățatul boier își procurase chiar și o mașină electrostatică marca „Holtz”. | ||
- | ==== Bibliografie | + | Călătorul francez Jean Vaillant îî face un interesant portret lui Alexandru Filipescu în cartea sa, „La Roumanie” (Paris, A. Bertrand editeur, 1844), scrisă în urma unor lungi peregrinări prin țara noastră. |
+ | |||
+ | Alexandru Filipescu a construit [[: | ||
+ | |||
+ | ”// | ||
+ | |||
+ | [[: | ||
+ | |||
+ | Marele logofăt Alexandru Filipescu s-a bucurat de confortul reședinței sale și de liniștea căminului de la Drajna până în decembrie 1856 când în vârstă de aproapte șaptezeci de ani, va părăsi această lume. | ||
+ | |||
+ | [{{ : | ||
+ | |||
+ | Din căsătoria sa cu Profira Cuzin (1790-1888), | ||
+ | |||
+ | Copilul care va deveni stăpânul moșier Drajna nu va fi un băiat, ci o fată: [[: | ||
+ | |||
+ | După moartea lui Alexandru Filipescu a fost inființat un consiliu de tutelă, format printre alţii din dr. Nicolae Kretzulescu şi Nicolae Racoviţă, pentru administrarea domeniului de la Drajna de Jos, până la majoratul Elenei. | ||
+ | |||
+ | [{{: | ||
+ | |||
+ | ===== Linia de succesiune moșia Drajna | ||
+ | |||
+ | Al șaselea pe linia de succesiune al domeniului de la Drajna. | ||
+ | |||
+ | - [[: | ||
+ | - [[: | ||
+ | - [[: | ||
+ | - [[: | ||
+ | - [[: | ||
+ | - [[: | ||
+ | |||
+ | ==== Documente vechi ==== | ||
+ | |||
+ | **Bilete boierești către vechili la pădure** | ||
+ | (La Slon (Prahova) am găsit aceste hîrtiuțe relative la raporturile, | ||
+ | |||
+ | - „Logofăt Andrei să dai obezi de căte doo roate celor mai jos însemnați, | ||
+ | A. N. Filipescu” | ||
+ | * „Logofăt Andrei. Să dai Licusandrului Bratu lemne de cară și obezi de patru roate pentru a sa trebuință. | ||
+ | 1848, Iunii 24, A. N. Filipescu” | ||
+ | * „Andrei. Să dai cincizeci corlăți Stancului sin Ionu Obru ce le are făcute de an. | ||
+ | 1848, Dechemvr. 5, A. N. Filipescu” | ||
+ | * „Andreiu. Să dai lui Manole Lupea obezi pentru caru lui; | ||
+ | 849, Martii 20, A. N. Filipescu” | ||
+ | * „Andreiu. Să dai lui Ionu Văcărelu o sută pari și o sută cincizeci corlăți, obezi de un cal. | ||
+ | 849, Mai în 23. A. N. Filipescu” | ||
+ | * „Andrei, să dai lui State Păișu a-și ardica doo corlățo ce le are făcute pe sania lui, dooă sute pari obezi de căruța lui | ||
+ | 849, Mai 26, A. N. Filipescu, | ||
+ | * „Andreiu. Să dai lemne lui Ene Rogozea pentru unu coșar, însă din plopu sau aninu. | ||
+ | 1849, Ocutomvre 18, A. N. Filipescu” | ||
+ | * „Andreiu. Să dai lui Nae sași (sic) obezi de patru roate, doo osii. | ||
+ | 849, Dechemvrii 14, A. N. Filipescu” ((Revista Istorică anul XVIII, N-Ie 1--3Ianuar-Mart 1932 - Dări de seamă documente și notițe publicate de N. Iorga)) | ||
+ | |||
+ | ===== Note ===== | ||
+ | |||
+ | C.R. | ||
+ | |||
+ | |||
+ | {{tag> | ||