Alexandru Filipescu

Alexandru Filipescu

Alexandru Filipescu Drăjneanu (1787-1856), a fost căminar al Țării Românești, căsătorit cu Profira Cuzin (1790-1888).

Moștenitor al Castelului Filipescu-Kretzulescu, și fiu al lui Nicolae Filipescu, mare vornic și logofăt al Țării Românești, nepot al lui Pană II Filipescu (m. 1792), ban al Craiovei și membru al Divanului Domnesc.

Revenit în țară în 1810, Alexandru Filipescu va reconstrui întreg domeniul din Drajna, refăcând la început zidurile ce înconjurau curtea și turnând șase tunuri din bronz, ornate cu monograma sa, tunuri ce au dăinuit până în 1916, când armatele germane le-au luat țevile. În aceeași perioadă, Alexandru Filipescu reface și conacul mare din Drajna, clădire impozantă cu trei nivele, decorată în interior după stilul occidental. Acest stil a fost impus de prietenul lui Filipescu, francezul Charles Colson, artist și literat ce va sta până la moarte la Drajna și care este probabil și proiectantul castelului.

În anul 1833, Alexandru Filipescu făcea parte și din „Comitetul local de inspecție al școalei publice”. Era prieten bun cu directorul școlii din acea vreme, de la Vălenii de Munte, David Almășanu, care era des invitat la Castelul boierului.

Alexandru Filipescu s-a întors de la Paris nu numai cu o vastă cultură, pe care o dovedește și biblioteca ce a format-o la Drajna, dar și cu un pronunțat gust artistic, el fiind și un remarcabil sculptor în lemn. Comandându-și la Manchester un strung, el a realizat diferite obiecte de artă, dintre care s-au mai păstrat în salonul castelului, până în 1949, câteva candelabre de abanos și marmură. A fost și un pasionat astronom, aducându-și tot din Anglia un mare glob ceresc, pe care l-a instalat în bibliotecă. În plus, în fața castelului, în parc, pe un bloc cilindric de calcar, Alexandru Filipescu montase un ceas solar de pe care un tun miniatural aprindea un exploziv ce anunța în toată valea ora 12. Învățatul boier își procurase chiar și o mașină electrostatică marca „Holtz”.

Călătorul francez Jean Vaillant îî face un interesant portret lui Alexandru Filipescu în cartea sa, „La Roumanie” (Paris, A. Bertrand editeur, 1844), scrisă în urma unor lungi peregrinări prin țara noastră.

Alexandru Filipescu a construit Biserica familiei Filipescu în anul 1844 iar Catapeteasma este sculptată în lemn de cireș chiar de boier. Lăcașul se află pe locul unde boierul Constantin Filipescu a ridicat biserica ”Sf. Împărați Constantin și Elena”.

”mîndrul Alexandru Nicolae, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția islicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă”1).

Biserica Sf. Alexandru, adăpostește cavoul familiei Filipescu, acoperit cu un bloc de marmură pe care se află săpate numele lui Alexandru Filipescu (1787-1856), al soției sale Profira (născută Cuzin: 1790-1888), al fiicei lor, Maria Filipescu Kretzulescu (1835-1878) și al nepoatei lor, Elena Filipescu Kretzulescu (1857-1930).

Marele logofăt Alexandru Filipescu s-a bucurat de confortul reședinței sale și de liniștea căminului de la Drajna până în decembrie 1856 când în vârstă de aproapte șaptezeci de ani, va părăsi această lume.

Adresa prin care Alexandru Filipescu vel vistier, îl laudă pe slugerul Nicolae Grecianu, pentru îndeplinirea obligaţiilor - 1821 martie 162)

Din căsătoria sa cu Profira Cuzin (1790-1888), a avut o fiică, Maria (1835-1878) care se va căsători în 1854 cu marele Aga Constantin Kretzulescu (1798-1863), castelul trecând astfel în posesia familiei Kretzulescu. De fapt, întreg domeniul a fost lăsat moștenire de către Alexandru Filipescu nu fiicei sale Maria și soțului ei, cum ar fi fost normal, ci „copilului care se va naște din a lor căsătorie”.

Copilul care va deveni stăpânul moșier Drajna nu va fi un băiat, ci o fată: Elena Kretzulescu, născută la Paris, în 1857.

Sigiliu în ceară roşie al lui Alexandru Filipescu - 16 martie 18213)

Al șaselea pe linia de succesiune al domeniului de la Drajna.

  1. Radu Mihalcea Cândescu = Arghira Mihalcea
  2. Pană II Filipescu = Ana Câmpineanu
  3. Nicolae Filipescu = Smaranda Sturdza
  4. Alexandru Filipescu - Drăjneanul

1)
”România cum era pînă la 1918”. Volumul 1 - România Munteană - Nicolae Iorga
2) , 3)
Biblioteca Academiei Romane - cota: Doc. Ist. CL/9
Site-ul nostru utilizează module cookie proprii pentru a-ți îmbunătăți experiența. Continuă să navighezi pe site sau alege să accepți dacă ești de acord cu utilizarea acestora. Alternativ, poți alege tipul de cookie-uri pe care ești de acord să le folosim.Mai multe informații despre cookies
  • alexandru_filipescu
  • Ultima modificare: 2020/03/17 20:54
  • de către cristian