1626 (7134) aprilie 6, București.

”Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandru voievod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și preabunului, răposatului Io Radul voievod.

Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Iorgachi sluger și cu fiii săi, câți îi va da Dumnezeu, ca să-i fie ocină în Glăvănești din județul Sac, însă din partea jupaniței Maria, fiica jupaniței Chiajna, jumătate de sat din Glăvănești, din câmp și din apă și cu vecinii ei și din vatra satului de pretutindeni, oricât se va alege de peste tot hotarul. Și vecinii să se știe, anume: Mușat cu fiii săi și Roman cu fiii săi și Voico cu fiii săi și Necula cu fiii săi și Vlădișan cu fiii săi și cu fratele lui, Tatul, pentru că a cumpărat Iorgachi sluger această lumătate de sat de mai sus-spusă și cu 5 vecini care sânt mai sus-scriși, de la jupanița Maria, fiica jupaniței Chiajna din Glăvănești, pentru 16 000 de aspri gata, în zilele răposatului părintelui domniei mele, Io Radul voievod, în primul rând.

Iar după aceea, când a fost acum, în zilele domniei mele, iar jupanița Maria iarăși a vândut din cealaltă jumătate de sat din Glăvănești, din partea ei jumătate, sligii domniei mele, lui Iorgachi sluger și cu vecinii câți se vor afla de moștenire, pentru 4300 de aspri gata. Și a vândut ea de bunăvoia ei, fără nici o silă.

Și iarăși să fie slugii domniei mele, lui Iorgache sluger, ocină la Greci, numită Bărcănești, însă partea lui Bărcan, fiul lui Drăghici logofăt, nepotul lui Bărcan stolnic, partea lui toată și cu vecini și de peste tot hotarul, cât se va alege, pentru că a cumpărat Iorgachi sluger această ocină și cu vecini de la Bărcan, fiul lui Drăghici logofăt, numai partea lui, fără a altor frați și fără partea vărului său Pătrașco, pentru 4 600 aspri gata. Și a vândut Bărcan de bunăvoia lui. Și am văzut domnia mea și zapisul de vânzare cu martori, anume: din Negoești, Nastea și Gherghe și din Zvîștești, Ventilă și din Văcărești, Ivan postelnic și din Tărgșor, Ilie postelnic și Radul, fiul popii Stoica și Pătru logofăt, unchiul lui Bărcan și Pătrașco, fiul lui Bărcan stolnic și Idoxie logofăt și din Davidești, Stancul logofăt.

Și iarăși să-i fie lui Iorgachi sluger ocină în Cozleci, însă partea lui Ionașco postelnic, fiul lui Miroslav logofăt, a șasea parte de pretutindeni și de peste tot hotarul, cât se va alege, însă ocină fără vecini, pentru că s-au înfrățit Ionașco postelnic cu Iorgachi sluger, de a dăruit Ionașco postelnic lui Iorgachi cu a șasea parte din ocina Cozleciului, să-i fie dedină, iar Iorgachi sluger, pentru frăție, el încă a dăruit pe Ionașco postelnic cu un băiat de ațigan. Și s-au înfrățit ei de bunăvoia lor. Și am văzut și domnia mea și zapisul de înfrățire al lui Ionașco, cu martori, anume: Cîrstea logofăt Buciumeanul și Sima logofăt și Nastea și din Dădulești, Ionașco comis din Borus și Tudor Cerni, din Trestiani, Gherghe și Stoica și din Zănoaga, Păcală și din Scărnavi, Dragul. Și au pus și blestem: care din ei se va lepăda de frăție, să fie anatema.

Și iarăși să-i fie slugii domniei mele Iorgachi sluger ocină în Ogretin, însă partea lui Stanciul Bernat din Ceraș toată, cât este aleasă partea lui Stoica Ciobotă, din câmp și din pădure și din apă și din vatra satului, de pretutindeni, oricât se va alege din hotar până în hotar. Pentru că această ocină a fost a lui Stanciul Bernat; astfel, el a fost păcurariu lui Iorgachi sluger, la oile lui. Iar când a fost la vremea socotelii, Stanciul Bernat din Ceraș, el n-a putut să dea socoteală, ci i-au lipsit 60 de oi din turmă. Astfel, l-a ajuns legea și judecata să plătească oile, dar nu a avut cu ce să plătească; deci a dat Stanciul Bernat partea lui de ocină lui Iorgachi pentru aceste oi, cum este scris mai sus, cu mare rugăminte și cu oameni buni martori, anume: Dobre și Berilă și Dumitru din Ceraș. Și am văzut domnia mea și zapis de la mâna lui Stanciul, cu martori, anume: jupan Goga mare armaș și din Cheojd, Tudor vătaf și din București, Dumitru vătaf de pușcari și Nica logofăt, fiul lui Avram și din Buciumeni, Tudor, fiul lui Cernea și din Măniaci, Coadă vătaf și din Bătrâni, Șerbu și Cărstea logofăt.

Și iarăși să fie slugii domniei mele Iorgachi sluger un ațigan, anume Calciul, pentru că a schimbat, de a dat Barbul postelnic din Pitești cumnatului său, lui Iorgachi sluger, pe Calciul țiganul, iar Iorgachi el încă a dat lui Barbul postelnic un băiat de ațigan, anume Eremia și aspri gata 1400. Și au schimbat ei de bunăvoia lor. Și am văzut domnia mea și zapis de la mâna lui Barbul cu mulți martori, anume Paripa postelnic și Preda din Lerești și Oancea și din Corbușori, Neagoe și din Procica, Neagoe și Tatomir și Tatul și din Pitești, Miroslav și din Zlotești, Radul logofăt.

Și iar să-i fie lui Iorgachi sluger un ațigan, anume Oprea, fiul lui Calciul, pentru că l-a cumpărat Iorgachi sluger pe acel ațigan de la Barbul logofăt din Pitești, pentru 4000 de aspri gata. Și am văzut domnia mea și zapis cu martori, anume: din Vlădeni, Tudor logofăt și Dragomir postelnic și din Clăcești, Dragomir, fiul lui Stanciul logofăt și iar Stanciul și din Băleni, Gherghe postelnic, fiul lui Ivașco vornic.

Și au vândut acești oameni ocinile și ațiganii loi, ei de bunăvoia lor și cu știrea tuturor megieșilor din sus, din jos, și dinaintea domniei mele.

Pentru aceasta, am dat și domnia mea slugii domniei mele, lui Iorgachi sluger, ca să-i fie ocină și ațigani dedină și de ohabă fiilor și nepoților și strănepoților și de nimeni neclintit, după porunca domniei mele.

Iată martori am pus domnia mea: jupan Papa, mare vornic și jupan Fiera mare logofăt și jupan Buzinca mare vistier și Miho mare spătar și Vartolomi mare stolnic și Bratul mare comis și Apostol mare paharnic și jupan Costandin mare postelnic. Și ispravnic Fiera mare logofăt.

Și eu, Lepădat logofăt, am scris în cetatea București, luna aprilie 6 zile și de la Adam, în anul 7134 (1626).

Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.”

Acad. R.P.R., CXLI/50. Orig. hârtie (42x28), pecete timbrată căzută.