Diata lui Stan Păntea, prin care își împarte averea către fii și lămurește situația unei vii zălogite Logof. Stoica
Datare
22 aprilie 1745
Text
”Așa las eu Stan Păntea cu sufletul mieu, că, spăimăntăndumă de moarte și păn îmi săntu mințiile întregi, așa las diiat în urma mia fecorilor miei, cine îmi iaste mie dator. Nu-mi aste nimia mie dator. nici eu altuia, dator. Iar pantru moară iaste a mia și o amu prețuită tl. 30, de o am făcutu trei părți, 2 părți dau să ție fecorii miei, iar partea mia tl. 10, șî moșîia, iar tl. 30, părți trei: 2 să ție fecorii miei, iar o parte iaste a mia, care fac tl 10, să o ție iar fecorii miei și să-mi facă pomenire, să -mi facă sărindar 1, și sorocele toate peste an.
Și păntru viia de la Nucet, care mi-au fost vie de zestre de la soția mia Alicsandra, fiindu vremile pe căndu foamitia și cuma, o am pus zălogu supt bani tl. 15 și cu zi, la Logofătul Stoica. Iar jupân State au mersu de au datu acele tl. 15 Logofătului Stoichii și au pus oameni în vie. Iar eu am mersu de am întrebat pe jupân State, cum au luat viia? El au zis ca o au cumpărat iar eu i-am spus că iaste zălog cu zi să mi-o scoț. Iar el au zis că au băgat vie opt mii de araci și opt de butas, ca să nu-mi poct mai scooate viile. Iar eu așa las cu sufletul mieu la casul mortii, cum că nu i-am făcut zapisul vănzător, numai să fie zălog la acel om Stoica Logof. pogoane 4, care mi-o cumpărat socru-mieu cu tl. 66.
April dni 22, 7253.
Așa las cu sufletul mieu. Și cănd s'au făcut acastă diată, au fostu mulți oameni mărturie.
Și amu scris eu Stan diiacon, cu zisa dumnealui.
Eu Popa Radul of Drajna.
Eu Popa Stan ot Comișăi.
Eu Popa Gheorghe ot Drajna-de-Jos.
Eu Coman Bolân.
Eu Radu Bolân.
Eu Bucur Șonea.
Eu Radu Sindîle.
Eu Ilie Cărcumarul.
Iar, dacă din fecori mei n'ar fac aceste care am zis mai sus, să fie anatemă și să-i blesteme Domnu Isus Hristos și de 3 sute 18 sfinți părinți de la Nechie.”
Legătură
DIÁTĂ ~e f. înv. Document în care o persoană își fixează dispozițiile (în special cu privire la avere), care urmează să fie îndeplinite după moartea acesteia; testament. [Sil. di-a-] /<ngr. díeta
sursa: NODEX (2002)
Notă
Buletinul Comisiei istorice a României, 1934, Volumul 13, pg. 187