==== Doine și cântece din Drajna ==== **La moară la Făgădău** La moară la Făgădău Macină și bun și rău Acolo macin și eu. Morărița ce-mi spunea Stai puiule nu punea Pân ce nu m-oi săruta Ferice de om frumos Și la moară toarnă-n coș Vai de omul cel urât Nici la moară n-are rând. ((auzit de la Constantin Mitrea Dumitrescu în vârstă de 76 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Cătăni m-aș cătăni** Cătăni m-aș cătăni Cătăni-m-aș cătăni Numai arma de n-ar fi Arma și cu ranița Căci ele mi-au mâncat viața. ((auzit de la Constantin Mitrea Dumitrescu în vârstă de 76 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Hai mândruțo săi pârleazul** Hai mândruță săi pârleazul Vino să uităm necazul Puiculița mea Vin puicuță pe din dos C-am o poartă de rogoz Cum pui mâna cade jos C-am în brazdă patru boi Și acasă mai am doi N-are cin să-i îngrijească Dac-acasă n-am nevastă. ((auzit de la Constantin Mitrea Dumitrescu în vârstă de 76 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Rujiță de pe răzor** Rujiță de pe răzor Rujiță de pe răzor, Nu mă blestema să mor Nu mă blestema să mor, Căci mai blestemat o dată Și-am zăcut o vară toată I-auzi cum răsună valea Și mândruța-mi ține calea Și nu i-am rupt florile Nici mărgăritarele Și le-a rupt dada Marie De le-a pus la pălărie Pălăria lui Ionuț Căci a fost al ei drăguț I-auzi cum răsună valea Și mândruța-mi ține calea. ((auzit de la Constantin Mitrea Dumitrescu în vârstă de 76 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Inimă de putregai** Foaie verde de susai Inimă de putregai Ce guriță dulce ai Și taichii nu vrei să-i dai. N-am un cuțit să te tai Să văd la mijloc ce ai Inimă de putregai! ((auzit de la Dinescu Sevastița în vârstă de 67 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Du-te Leano de te culcă** Du-te Leano de te culcă Nu ține umbră la furcă Du-te Leano de fă patul Deseară-ți vine bărbatul! Lasă vie, vie, vie, Calea mărăcini să-i fie! Du-te Leano de te culcă Nu ține umbră la furcă Du-te Leano de fă patul Deseară-ți vine amantul! Lasă vie, vie, vie, Calea trandafiri să-i fie! ((auzit de la Dinescu Sevastița în vârstă de 67 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Leuștene, cin te-a pus** Leuștene cin te-a pus? Marița care s-a dus! Leuștean cu foaia lată Cine te-a sădit pe baltă? Marița când era fată! Câte flori pe iaz în sus Tot Marița mi le-a pus! Câte flori pe Teleorman La Marița pe tulpan! ((auzit de la Dinescu Sevastița în vârstă de 67 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Cât e Oltul de cotit** Foaie verde mărgărit Cât e Oltul de cotit Mă mir eu cum l-am trecut! L-am trecut cu meșteșug Pe două roate de plug! Foaie verde și-o sipică Oltu-i mare lumea-i mică, Nu te duce Ioniță Că te-neci tu mă-i Gheorghiță! Măcar de m-aș nieca Numai să-mi văd iubita! ((auzit de la Dinescu Sevastița în vârstă de 67 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Cucule, de unde vii** Cucule de unde vii? De la niște vii pustii! Dar de badea ce mai ști? Știu că-i bine sănătos Șade la masă voios. Și-i voios ca umbletul, De îi frige sufletul! Pită albă stă la masă Cum îi pita mai frumoasă Nici necoaptă Nici răscoaptă Lângă pită Carne friptă Lângă carne Două cane: Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat, Nici nu bea nici nu mănâncă De durerea-i cea adâncă. ((auzit de la Dinescu Sevastița în vârstă de 67 de ani în martie 1958, cules de prof. Ioan Rizea)) **Niță, Nițișoara mea** Niță, Nițișoara mea, Ți-ar face neica căruță Cu roațile de tărtăcuță, Proțapu dă micșunele, C-așa-i place mîndri mele. Niță, Niță, Nițișoară, Fi-te-ar fi lovit o boală Cîn ierai la mine-n poală Cu mîna la țâțișoară, Cu gura la bărbișoară! ((5.V.1940, Ogretin - r. Teleajen, inf. Marița Mănescu; cules de E. Comișel)) **Lele, lele și iar lele** Lele, lele și iar lele, Cu basmaua pă sprincene, Cu păru făcut inele, Mi-ai usca zilili mele! Cine ți-o mai zice lele Să-z poarte coadile tăle Și ciorapi din picere Și urmizu dă la gât C-ăla mă bagă-n pămînt! ((5.V.1940, Ogretin - r. Teleajen, inf. Marița Mănescu; cules de E. Comișel)) Doinele și cântecele: La moară la Făgădău, Cătăni-m-aș cătăni, Hai mândruță, săi pârleazul, Rujiță de pe război, Inimă de putregai, Du-te Leano de te culcă, Leuștene cin te-a pus, Cât e Oltul de cotit și Cucule, de unde vii, exprimă sentimentul dragostei sincere a omului simplu din popor. Acest sentiment de dragoste este plin de gingășie și uneori el atinge înălțimi nebănuite. Ca un vulcan el se revarsă peste toată firea celui care îl trăiește și el nu poate fi stins decât în clipa când apare iubitul sau iubita dorită. Semnificative în această privință sunt doinele și cântecele: „Cucule, de unde vii”, unde dorul de iubită este atât de puternic la flăcăul îndrăgostit încât „Nici nu bea nici nu mănâncă, de durerea cea adâncă” pricinuită de dorul iubitei sale. Acelaș sentiment îl trăiește și flăcăul îndrăgostit din doina „Cât e Oltul de cotit”. El preferă să se înece, dar numai să-și vadă iubita. ((profesor Ioan Rizea)) ---- {{tag>drajna traditii doine_cantece folclor_local ansamblul_poienita}}