| Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare |
| ramidava [2019/12/13 22:01] – creat cristian | ramidava [2020/08/18 21:58] (curent) – cristian |
|---|
| ====== Cetatea Ramidava ====== | ====== Cetatea Ramidava ====== |
| |
| {{ :harta_drajna_veche.jpg?direct&400|}} | {{ :harta_drajna_veche.jpg?400|}} |
| |
| Îndată după cucerirea Daciei de către romani, cunoscutul geograf şi astronom grec Ptolemeu Claudius consemna triburile care formau numerosul popor situat la nord de Dunăre şi numeşte principalele oraşe. Una dintre aşezările importante din nord-estul Munteniei – nelocalizată cu certitudine până în prezent– aflăm că purta numele Ramidava, de la tribul stapanitor Ramae. Chiar şi în rândul istoricilor şi arheologilor de seamă, părerile exprimate cu privire la locul în care ar fi putut fiinţa sunt împărţite, unii punând-o în legătură cu Râmnicu Sărat, alţii cu cetatea Rupea, cu zona Moldovei sud-vestice, sau în cele din urmă, cu Drajna de Sus. Susţinători ai teoriei din urmă, Hadrian Daicoviciu, M. Macrea împreună cu alţi autori, plasează Ramidava din raţionamente arheologice şi strategice pe Valea Teleajenului, loc prin care s-au scurs de-a lungul mileniilor locuitorii de pe ambele cline ale Carpaţilor. | Îndată după cucerirea Daciei de către romani, cunoscutul geograf şi astronom grec Ptolemeu Claudius consemna triburile care formau numerosul popor situat la nord de Dunăre şi numeşte principalele oraşe. Una dintre aşezările importante din nord-estul Munteniei – nelocalizată cu certitudine până în prezent– aflăm că purta numele Ramidava, de la tribul stapanitor Ramae. Chiar şi în rândul istoricilor şi arheologilor de seamă, părerile exprimate cu privire la locul în care ar fi putut fiinţa sunt împărţite, unii punând-o în legătură cu Râmnicu Sărat, alţii cu cetatea Rupea, cu zona Moldovei sud-vestice, sau în cele din urmă, cu Drajna de Sus. Susţinători ai teoriei din urmă, Hadrian Daicoviciu, M. Macrea împreună cu alţi autori, plasează Ramidava din raţionamente arheologice şi strategice pe Valea Teleajenului, loc prin care s-au scurs de-a lungul mileniilor locuitorii de pe ambele cline ale Carpaţilor. |
| | |
| | [{{:dacia_decebal.jpg?400 | Harta Daciei în secolul I e.n.}}] |
| |
| Terasele largi, pădurile vaste şi mai ales râul Teleajen cu afluenţii săi mai importanţi adăposteau o populaţie numeroasă, bine organizată din punct de vedere militar, care odată cu intensificarea presiunii romane va ridica cetăţi de apărare la Gura Vitioarei, pe Gorganul de lângă Bughea şi la Homorâciu, în vârful Cetăţuia. Favorabilităţile geografice din acest sector subcarpatic, printre care merită incluse şi resursele bogate de sare, sunt reflectate în bună măsură şi de interesul arătat de stăpânirea romană, care construieşte pe aceste meleaguri spre Ardeal un drum pavat cu piatră. Acestea toate ne indeamna să ne întrebăm: Unde s-a aflat acum 2000 de ani centrul vieţii civice, politice şi militare pe Valea Teleajenului? În ciuda lipsei unui material epigrafic care să rezolve definitiv problema, există motive pentru care să credem că Ramidava se afla poate chiar în zona castrului de la Drajna de Sus. Una dintre cele mai sigure localizări ale toponimelor lui Ptolemeu este Comidava în Ţara Bârsei, graţie unei inscripţii descoperite de M. Macrea în 1939 în castrul roman din apropiere, pe care o interpretează: “Cohorta a VI-a, cea nouă cumidavensă şi alexandrină”. Ştiind sigur poziţia Comidavei şi ţinând seama de distanţele relative dintre localităţile lui Ptolemeu se poate afirma că Ramidava a fiinţat la Drajna, afirmă geograful Radu Vulpe. | Terasele largi, pădurile vaste şi mai ales râul Teleajen cu afluenţii săi mai importanţi adăposteau o populaţie numeroasă, bine organizată din punct de vedere militar, care odată cu intensificarea presiunii romane va ridica cetăţi de apărare la Gura Vitioarei, pe Gorganul de lângă Bughea şi la Homorâciu, în vârful Cetăţuia. Favorabilităţile geografice din acest sector subcarpatic, printre care merită incluse şi resursele bogate de sare, sunt reflectate în bună măsură şi de interesul arătat de stăpânirea romană, care construieşte pe aceste meleaguri spre Ardeal un drum pavat cu piatră. Acestea toate ne indeamna să ne întrebăm: Unde s-a aflat acum 2000 de ani centrul vieţii civice, politice şi militare pe Valea Teleajenului? În ciuda lipsei unui material epigrafic care să rezolve definitiv problema, există motive pentru care să credem că Ramidava se afla poate chiar în zona castrului de la Drajna de Sus. Una dintre cele mai sigure localizări ale toponimelor lui Ptolemeu este Comidava în Ţara Bârsei, graţie unei inscripţii descoperite de M. Macrea în 1939 în castrul roman din apropiere, pe care o interpretează: “Cohorta a VI-a, cea nouă cumidavensă şi alexandrină”. Ştiind sigur poziţia Comidavei şi ţinând seama de distanţele relative dintre localităţile lui Ptolemeu se poate afirma că Ramidava a fiinţat la Drajna, afirmă geograful Radu Vulpe. |
| |
| Foto: wikipedia.org | Foto: wikipedia.org |
| | |
| | Hartă: historymaps.ro |
| | |
| | |
| | {{tag>faget cetatea_ramidava}} |