| Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare |
| drajna [2024/03/09 12:28] – cristian | drajna [2026/02/01 21:32] (curent) – [Istoric] cristian |
|---|
| * la [[:6_aprilie_1626|6 aprilie 1626]], Alexandru Coconul întărea slugerului Iordachi mai multe sate printre care și o parte din Ogretin; | * la [[:6_aprilie_1626|6 aprilie 1626]], Alexandru Coconul întărea slugerului Iordachi mai multe sate printre care și o parte din Ogretin; |
| * la [[:28_aprilie_1631|28 aprilie 1631]] un locuitor numit Dumitru din Drajna, cu soția și fiii săi, vând marelui vornic [[:boierul_hrizea|Hrizea]] biserica din Drajna, făcută de ei pe locul vornicului. La semnarea actului erau martori: Drăgoi din Starchiojd, popa Vasile din Drajna, Pătru vătahul din Drajna, Vlaicu din Ogretin, Stoica vătahul din Cerășovi și Dumitru din Râncezi <wrap important>important</wrap>; | * la [[:28_aprilie_1631|28 aprilie 1631]] un locuitor numit Dumitru din Drajna, cu soția și fiii săi, vând marelui vornic [[:boierul_hrizea|Hrizea]] biserica din Drajna, făcută de ei pe locul vornicului. La semnarea actului erau martori: Drăgoi din Starchiojd, popa Vasile din Drajna, Pătru vătahul din Drajna, Vlaicu din Ogretin, Stoica vătahul din Cerășovi și Dumitru din Râncezi <wrap important>important</wrap>; |
| * la [[:1_iulie_1631|1 iulie 1631]], mai mulți săteni din Drajna și Ogretin își vânt ocinile, iar unii dintre ei se vând ca „[[:serbi|rumîni]]”-[[:serbi|șerbi]] aceluiași [[:boierul_hrizea|Hrizea]] - mare vornic; <wrap tip>tip</wrap> | * la [[:1_iulie_1631|1 iulie 1631]], mai mulți săteni din Drajna și Ogretin își vânt ocinile, iar unii dintre ei se vând ca „[[:ruman|rumâni]]” aceluiași [[:boierul_hrizea|Hrizea]] - mare vornic; <wrap tip>tip</wrap> |
| * la [[:18_octombrie_1631|18 octombrie 1631]] o călugăriță, pe nume Maria, vindea unele locuri din Drajna aceluiași vornic Hrizea; | * la [[:18_octombrie_1631|18 octombrie 1631]] o călugăriță, pe nume Maria, vindea unele locuri din Drajna aceluiași vornic Hrizea; |
| * la [[:20_octombrie_1631|20 octombrie 1631]], un oarecare Crăciun își vindea și el ocina din Drajna și Stănești tot lui Hrizea; | * la [[:20_octombrie_1631|20 octombrie 1631]], un oarecare Crăciun își vindea și el ocina din Drajna și Stănești tot lui Hrizea; |
| * la [[:28_decembrie_1631|28 decembrie 1631]], o anume Anca și fiul său Mircan vindeau ocina din Drajna aceluiași dregător; | * la [[:28_decembrie_1631|28 decembrie 1631]], o anume Anca și fiul său Mircan vindeau ocina din Drajna aceluiași dregător; |
| * la [[:21_februarie_1632|21 februarie 1632]], mai mulți megieși (vecini) din Drajna și Costeni (la acea vreme aparținea de Drajna), se vindeau ca „[[:serbi|rumâni]]” lui [[:boierul_hrizea|Hrizea]], la fel ca și Neagoe și Radu din Stănești, care se vindeau împreună cu ocina lor. La încheierea ambelor acte semnau ca martori: Șerbu - vătaf din Bătrâni, Deadiul - vătaf din Călinești, Mihăilă - pârcălab din Drajna, Andronic - spătar din Mălăiești, Coadă - vătaf din Mâniaciu și Drăgan din Stănești; | * la [[:21_februarie_1632|21 februarie 1632]], mai mulți megieși (vecini) din Drajna și Costeni (la acea vreme aparținea de Drajna), se vindeau ca „[[:ruman|rumâni]]” lui [[:boierul_hrizea|Hrizea]], la fel ca și Neagoe și Radu din Stănești, care se vindeau împreună cu ocina lor. La încheierea ambelor acte semnau ca martori: Șerbu - vătaf din Bătrâni, Deadiul - vătaf din Călinești, Mihăilă - pârcălab din Drajna, Andronic - spătar din Mălăiești, Coadă - vătaf din Mâniaciu și Drăgan din Stănești; |
| * la [[:17_martie_1632|17 martie 1632]] este și documentul prin care Nan și Răducu din Drajna se vindeau ca „rumâni” aceluiași [[:boierul_hrizea|Hrizea]], consfințind astfel concentrarea terenurilor și a forței de muncă aceluiași dregător, care nu peste mult timp (1655) se va ridica împotriva domnitorului; | * la [[:17_martie_1632|17 martie 1632]] este și documentul prin care Nan și Răducu din Drajna se vindeau ca „rumâni” aceluiași [[:boierul_hrizea|Hrizea]], consfințind astfel concentrarea terenurilor și a forței de muncă aceluiași dregător, care nu peste mult timp (1655) se va ridica împotriva domnitorului; |
| * la [[:5_ianuarie_1633|5 ianuarie 1633]], mai mulți megieși din Drajna și Stănești se vând [[:serbi|rumâni]] lui [[:boierul_hrizea|Hrizea]]; | * la [[:5_ianuarie_1633|5 ianuarie 1633]], mai mulți megieși din Drajna și Stănești se vând [[:ruman|rumâni]] lui [[:boierul_hrizea|Hrizea]]; |
| * la [[:23_iunie_1640|23 iunie 1640]], zapisul megieșilor din satul Drajna și [[:satul_stanesti|Stănești]] către jupân [[:boierul_hrizea|Hrizea]] vel vornic | * la [[:23_iunie_1640|23 iunie 1640]], zapisul megieșilor din satul Drajna și [[:satul_stanesti|Stănești]] către jupân [[:boierul_hrizea|Hrizea]] vel vornic |
| * la [[:18_noiembrie_1643|18 noiembrie 1643]], Udrea vel comis, feciorul lui [[:boierul_hrizea|Hrizea Vornicul]], vinde lui [[:radu_mihalcea|Radul vel comis]], satul Drajna din județul Săcuianilor, cu tot venitul său (aceasta este data când moșia Drajna trece în proprietatea boierului [[:radu_mihalcea|Radu Mihalcea Cândescu]] din Buzău)<wrap important>important</wrap>; | * la [[:18_noiembrie_1643|18 noiembrie 1643]], Udrea vel comis, feciorul lui [[:boierul_hrizea|Hrizea Vornicul]], vinde lui [[:radu_mihalcea|Radul vel comis]], satul Drajna din județul Săcuianilor, cu tot venitul său (aceasta este data când moșia Drajna trece în proprietatea boierului [[:radu_mihalcea|Radu Mihalcea Cândescu]] din Buzău)<wrap important>important</wrap>; |
| * la [[:28_iunie_1647|28 iunie 1647]], hrisov cu porunca lui Mateiu Basarab prin care întărește vel comisului [[:radu_mihalcea|Radu]] stăpânire asupra munților arătând hotarele; | * la [[:28_iunie_1647|28 iunie 1647]], hrisov cu porunca lui Mateiu Basarab prin care întărește vel comisului [[:radu_mihalcea|Radu]] stăpânire asupra munților arătând hotarele; |
| * la [[:25_februarie_1651|25 februarie 1651]], Matei Basarab voievod întărește lui [[:radu_mihalcea|Radul Mihalcea]], mare comis, stăpânirea unui munte și a unei ocine în Drajna de Jos, j. Sac, hotărnicite cu 12 boieri; | * la [[:25_februarie_1651|25 februarie 1651]], Matei Basarab voievod întărește lui [[:radu_mihalcea|Radul Mihalcea]], mare comis, stăpânirea unui munte și a unei ocine în Drajna de Jos, j. Sac, hotărnicite cu 12 boieri; |
| * la [[5 septembrie 1654]], Mihăilă feciorul Aldei din Drajna se vinde rumân lui [[radu_mihalcea|Radul]] vel Comis pe preț de 50 ughi; | * la [[5 septembrie 1654]], Mihăilă feciorul Aldei din Drajna se vinde [[ruman|rumân]] lui [[radu_mihalcea|Radul]] vel Comis pe preț de 50 ughi; |
| * la [[:11_iulie_1655|11 iulie 1655]] trupele lui Gheorghe al II-lea Rakoczi, venite în ajutorul cui Constantin Șerban, după ce zdrobesc răzmerița seimenilor, dărăbanilor și roșilor, conduși de spătarul Hrizea, întorcându-se spre casă, poposesc „lângă Teleajen, pe câmpul Drajnei”; | * la [[:11_iulie_1655|11 iulie 1655]] trupele lui Gheorghe al II-lea Rakoczi, venite în ajutorul cui Constantin Șerban, după ce zdrobesc răzmerița seimenilor, dărăbanilor și roșilor, conduși de spătarul Hrizea, întorcându-se spre casă, poposesc „lângă Teleajen, pe câmpul Drajnei”; |
| * la [[:15_iunie_1670|15 iunie 1670]], zapisul lui Chirtop iuzbașa prin care își vinde partea lui de moșie din Stănești și Cătunul; | * la [[:15_iunie_1670|15 iunie 1670]], zapisul lui Chirtop iuzbașa prin care își vinde partea lui de moșie din Stănești și Cătunul; |
| |
| Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83cuieni|Saac]] (Săcuieni), care avea reședința la [[https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenii_de_Munte|Vălenii de Munte]]. „Numele i se trage dela populația venită aici din ținutul secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, Români și Secui”.((Articol de Const. C. Giurescu: Județe dispărute din Țara Românească, București, 1937, 8 p. în 8. Extras din „Omagiu Profesorului D. Guști”)) | Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83cuieni|Saac]] (Săcuieni), care avea reședința la [[https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenii_de_Munte|Vălenii de Munte]]. „Numele i se trage dela populația venită aici din ținutul secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, Români și Secui”.((Articol de Const. C. Giurescu: Județe dispărute din Țara Românească, București, 1937, 8 p. în 8. Extras din „Omagiu Profesorului D. Guști”)) |
| | |
| | Delimitarea hotarelor [[clacas|clăcașilor]] împroprietăriți din Drajna de Jos a fost realizată la data de **1 octombrie 1864** de către inginerul hotarnic **Căpitan Niculcea**. Vezi - [[reforma_agrara_din_1864_in_drajna|Reforma agrară din 1864 în Drajna]] |
| | |
| |
| ===== Monumente istorice și situri arheologice ===== | ===== Monumente istorice și situri arheologice ===== |