Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

--- drajna [2021/03/24 22:03] – [Atestare] cristian
+++ drajna [2026/02/01 21:32] (curent) – [Istoric] cristian
@@ Linia 3: / Linia 3: @@
 <WRAP box bggreen fgblack 270px right > <WRAP centeralign> **Comuna Drajna** </WRAP> {{  :drajna_stema.jpg?nolink&100  }}<WRAP 220px center> Coordonate: <WRAP clear></WRAP> <wrap em hi>[[https://goo.gl/maps/1M5oqTJgzj92|45°14′30″N 26°3′59″E]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Țară: <wrap em hi>[[https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia|România]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Județ: <wrap em hi>[[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahova|Prahova]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Tur virtual: <wrap em hi>[[https://turism.drajna.ro/images/360/pisculdomnului/auto/TurVirtual_PisculDomnuluinew.html|{{  :360-camera.png?nolink&30  }}]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Galerie: <wrap em hi>[[https://www.galerie.drajna.ro/|Remember Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP centeralign> **Amplasare în cadrul județului** </WRAP> {{  :amplasare_drajna.jpg?nolink&200  }}<WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Reședință: <wrap em hi>[[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> <WRAP 220px center> Siriuta: <wrap em hi>132896</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> Atestare: <wrap em hi>[[:1_decembrie_1429|1429]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Guvernare: <wrap em hi>[[:primaria_drajna|Primăria Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Primar: <wrap em hi>Violeta Gonțea</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Populație (2011): <wrap em hi>5168 locuitori</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Suprafață: <wrap em hi>5560,91 ha</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Fus orar: <wrap em hi>UTC+2</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> Cod poștal: <wrap em hi>107190</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP centeralign> **Prezență online** </WRAP> <WRAP 220px center> Site web oficial: <wrap em hi>[[https://www.primaria-drajna.ro/|Primăria Drajna]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> <WRAP 220px center> GeoNames: <wrap em hi>[[http://www.geonames.org/678865/comuna-drajna-de-sus.html|Geonames]]</wrap> </WRAP> <WRAP clear></WRAP> </WRAP>
-**Comuna {{:drajna_hand.jpg?80|}}**((Scriere de mână a cuvântului „Drajna” de către [[theodor_popescu|Theodor Popescu]] din actul de fondare al Căminului Cultural ”[[caminul_cultural_viitorul_drajnei|Viitorul Drajnei]]”)) este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea Drajna - Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale [[:raul_drajna|gârlei]] omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului.
+**Comuna {{:drajna_hand.jpg?80|}}**((Scriere de mână a cuvântului „Drajna” de către [[theodor_popescu|Theodor Popescu]] din actul de fondare al Căminului Cultural „[[caminul_cultural_viitorul_drajnei|Viitorul Drajnei]]”)) este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea Drajna - Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale [[:raul_drajna|gârlei]] omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului.
-Se învecinează la est cu comuna Posești, la sud-est cu comuna Aricești Zeletin, la sud cu comuna Predealul Sărari, la sud-vest cu orașul Vălenii de Munte, la vest cu comunele Teișani, Izvoarele și Măneciu, iar la Nord cu comuna Cerașu, străbătută de drumul județean 102B, șosea începută în anul 1868, ”lucrată cu dile de prestație” ((Expunerea situaţiunii Ministerului Lucrărilor Publice la finele anului 1897. Volumul 2: Şosele Judeţene, vicinale şi comunale. Tomul 3: Prahova-Vlaşca)).
+Se învecinează la est cu comuna Posești, la sud-est cu comuna Aricești Zeletin, la sud cu comuna Predealul Sărari, la sud-vest cu orașul Vălenii de Munte, la vest cu comunele Teișani, Izvoarele și Măneciu, iar la Nord cu comuna Cerașu, străbătută de drumul județean 102B, șosea începută în anul 1868, ”lucrată cu dile de prestație”.((Expunerea situaţiunii Ministerului Lucrărilor Publice la finele anului 1897. Volumul 2: Şosele Judeţene, vicinale şi comunale. Tomul 3: Prahova-Vlaşca))
 Comuna este formată din satele: [[:catunu|Cătunu]], [[:ciocrac|Ciocrac]], [[:drajna_de_jos|Drajna de Jos]], [[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]], [[:faget|Făget]], [[:ogretin|Ogretin]], [[:piatra|Piatra]], [[:pitigoi|Pițigoi]], [[:plai|Plai]], [[:podurile|Podurile]], [[:poiana_mierlei|Poiana Mierlei]], fiind înființată ca organizație teritorială la data de 16 februarie 1968.
-Limitele comunei sunt :
+Limitele comunei sunt:
   * latura nordică dealurile: [[:leurdeanu|Leurdeanu]] (834,4m), [[:teiului|Teiului]] (762m), [[:iazul_tiganului|Iazul Țiganului]] (769m),
@@ Linia 34: / Linia 34: @@
 ===== Etimologie =====
-Denumirea comunei vine de la numele [[:raul_drajna|râului Drajna]] (numit și Drăjnuța până în localitatea Cerașu), care o străbate de la nord către sud, derivând din cuvântul „draj” care în limba slavonă înseamnă râu repede, energic, dar după Alexandru Barbu ar semnifica limită teritorială, hotar. Numele original se pare că era ”Drasna” ((menționat în ” [[https://drive.google.com/file/d/18qN5kRvU02Yn8JiRRA12aNq39mSG93OL/view|Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă. Vol 3]]”)) .
+Denumirea comunei vine de la numele [[:raul_drajna|râului Drajna]] (numit și Drăjnuța până în localitatea Cerașu), care o străbate de la nord către sud, derivând din cuvântul „draj” care în limba slavonă înseamnă râu repede, energic, dar după Alexandru Barbu ar semnifica limită teritorială, hotar. Numele original se pare că era ”Drasna”.((menționat în ” [[https://drive.google.com/file/d/18qN5kRvU02Yn8JiRRA12aNq39mSG93OL/view|Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea. Serie nouă. Vol 3]]”))
 ===== Atestare =====
@@ Linia 40: / Linia 40: @@
 {{:drajna_chirilic.jpg?nolink&80  }}**Asupra înființării comunei Drajna, legenda spune:** ”//În vremea de demult, pe când nici nu erau Romanii p'aici, atunci în această vale strimtă, dar pusă bine, a fost un sat Dacic, mare frumos.//
-//Când a venit Traian împăratul cu soldații sei și a bătut pe Daci până i-a stins, și le-a luat țara, atunci satul Dacilor din acest loc a atras mult băgarea de semă a generalilor Împărătești, cari au găsit cu cale și au și făcut în acest loc, pe dealul ”Grădiștea” un lagăr mare și statornic, cu cazarme și întărituri numai de zid de cărămidă'. Împrejurul lagărului s'a format un orășel bogat. Aici mai târdiu au venit limbi pâgâne despre Sore-răsare și au dărîmat cetatea până în rasul pamântului, iar lumea s'a pribegit de frica robiciunilor. După ostoirea vîrtejului păgân s'au retras aici numai două din familiile pribegite : [[:pantescii|Pânteșcii]] și [[:bolinescii|Bolineșcii]], ai căror strănepoți populeză astă-di, comunele Drajna-de-sus și Ogretinu.//”((Dicţionar geografic al judeţului Prahova)).
+//Când a venit Traian împăratul cu soldații sei și a bătut pe Daci până i-a stins, și le-a luat țara, atunci satul Dacilor din acest loc a atras mult băgarea de semă a generalilor Împărătești, cari au găsit cu cale și au și făcut în acest loc, pe dealul ”Grădiștea” un lagăr mare și statornic, cu cazarme și întărituri numai de zid de cărămidă'. Împrejurul lagărului s'a format un orășel bogat. Aici mai târdiu au venit limbi pâgâne despre Sore-răsare și au dărîmat cetatea până în rasul pamântului, iar lumea s'a pribegit de frica robiciunilor. După ostoirea vîrtejului păgân s'au retras aici numai două din familiile pribegite : [[:pantescii|Pânteșcii]] și [[:bolinescii|Bolineșcii]], ai căror strănepoți populeză astă-di, comunele Drajna-de-sus și Ogretinu.//”.((Dicţionar geografic al judeţului Prahova))
 Primul hrisov de atestare se referă la [[:satul_stanesti|satul Stănești]] (înglobat Drajnei de Sus) fiind datat [[:1_decembrie_1429|1 decembrie 1429]], dat la Argeş, prin care Dan al II-lea, urmaşul lui Mircea cel Bãtrân, emitea un act de dănie unor boieri ai săi (Dumitru din Maniaci, Balea, Bârseanu) pentru satele: Maniaciul, Poienile Vărbilăului, jumătate din Izvoranii de la Dealu Mare - azi Valea Călugărească, precum și a treia parte din Stănești.
@@ Linia 63: / Linia 63: @@
   * la [[:6_aprilie_1626|6 aprilie 1626]], Alexandru Coconul întărea slugerului Iordachi mai multe sate printre care și o parte din Ogretin;
   * la [[:28_aprilie_1631|28 aprilie 1631]] un locuitor numit Dumitru din Drajna, cu soția și fiii săi, vând marelui vornic [[:boierul_hrizea|Hrizea]] biserica din Drajna, făcută de ei pe locul vornicului. La semnarea actului erau martori: Drăgoi din Starchiojd, popa Vasile din Drajna, Pătru vătahul din Drajna, Vlaicu din Ogretin, Stoica vătahul din Cerășovi și Dumitru din Râncezi <wrap important>important</wrap>;
-  * la [[:1_iulie_1631|1 iulie 1631]], mai mulți săteni din Drajna și Ogretin își vânt ocinile, iar unii dintre ei se vând ca „[[:serbi|rumîni]]”-[[:serbi|șerbi]] aceluiași [[:boierul_hrizea|Hrizea]] - mare vornic; <wrap tip>tip</wrap>
+  * la [[:1_iulie_1631|1 iulie 1631]], mai mulți săteni din Drajna și Ogretin își vânt ocinile, iar unii dintre ei se vând ca „[[:ruman|rumâni]]” aceluiași [[:boierul_hrizea|Hrizea]] - mare vornic; <wrap tip>tip</wrap>
   * la [[:18_octombrie_1631|18 octombrie 1631]] o călugăriță, pe nume Maria, vindea unele locuri din Drajna aceluiași vornic Hrizea;
   * la [[:20_octombrie_1631|20 octombrie 1631]], un oarecare Crăciun își vindea și el ocina din Drajna și Stănești tot lui Hrizea;
   * la [[:28_decembrie_1631|28 decembrie 1631]], o anume Anca și fiul său Mircan vindeau ocina din Drajna aceluiași dregător;
-  * la [[:21_februarie_1632|21 februarie 1632]], mai mulți megieși (vecini) din Drajna și Costeni (la acea vreme aparținea de Drajna), se vindeau ca „[[:serbi|rumâni]]” lui [[:boierul_hrizea|Hrizea]], la fel ca și Neagoe și Radu din Stănești, care se vindeau împreună cu ocina lor. La încheierea ambelor acte semnau ca martori: Șerbu - vătaf din Bătrâni, Deadiul - vătaf din Călinești, Mihăilă - pârcălab din Drajna, Andronic - spătar din Mălăiești, Coadă - vătaf din Mâniaciu și Drăgan din Stănești;
+  * la [[:21_februarie_1632|21 februarie 1632]], mai mulți megieși (vecini) din Drajna și Costeni (la acea vreme aparținea de Drajna), se vindeau ca „[[:ruman|rumâni]]” lui [[:boierul_hrizea|Hrizea]], la fel ca și Neagoe și Radu din Stănești, care se vindeau împreună cu ocina lor. La încheierea ambelor acte semnau ca martori: Șerbu - vătaf din Bătrâni, Deadiul - vătaf din Călinești, Mihăilă - pârcălab din Drajna, Andronic - spătar din Mălăiești, Coadă - vătaf din Mâniaciu și Drăgan din Stănești;
   * la [[:17_martie_1632|17 martie 1632]] este și documentul prin care Nan și Răducu din Drajna se vindeau ca „rumâni” aceluiași [[:boierul_hrizea|Hrizea]], consfințind astfel concentrarea terenurilor și a forței de muncă aceluiași dregător, care nu peste mult timp (1655) se va ridica împotriva domnitorului;
-  * la [[:5_ianuarie_1633|5 ianuarie 1633]], mai mulți megieși din Drajna și Stănești se vând [[:serbi|rumâni]] lui [[:boierul_hrizea|Hrizea]];
+  * la [[:5_ianuarie_1633|5 ianuarie 1633]], mai mulți megieși din Drajna și Stănești se vând [[:ruman|rumâni]] lui [[:boierul_hrizea|Hrizea]];
   * la [[:23_iunie_1640|23 iunie 1640]], zapisul megieșilor din satul Drajna și [[:satul_stanesti|Stănești]] către jupân [[:boierul_hrizea|Hrizea]] vel vornic
   * la [[:18_noiembrie_1643|18 noiembrie 1643]], Udrea vel comis, feciorul lui [[:boierul_hrizea|Hrizea Vornicul]], vinde lui [[:radu_mihalcea|Radul vel comis]], satul Drajna din județul Săcuianilor, cu tot venitul său (aceasta este data când moșia Drajna trece în proprietatea boierului [[:radu_mihalcea|Radu Mihalcea Cândescu]] din Buzău)<wrap important>important</wrap>;
   * la [[:28_iunie_1647|28 iunie 1647]], hrisov cu porunca lui Mateiu Basarab prin care întărește vel comisului [[:radu_mihalcea|Radu]] stăpânire asupra munților arătând hotarele;
   * la [[:25_februarie_1651|25 februarie 1651]], Matei Basarab voievod întărește lui [[:radu_mihalcea|Radul Mihalcea]], mare comis, stăpânirea unui munte și a unei ocine în Drajna de Jos, j. Sac, hotărnicite cu 12 boieri;
-  * la [[5 septembrie 1654]], Mihăilă feciorul Aldei din Drajna se vinde rumân lui [[radu_mihalcea|Radul]] vel Comis pe preț de 50 ughi;
+  * la [[5 septembrie 1654]], Mihăilă feciorul Aldei din Drajna se vinde [[ruman|rumân]] lui [[radu_mihalcea|Radul]] vel Comis pe preț de 50 ughi;
   * la [[:11_iulie_1655|11 iulie 1655]] trupele lui Gheorghe al II-lea Rakoczi, venite în ajutorul cui Constantin Șerban, după ce zdrobesc răzmerița seimenilor, dărăbanilor și roșilor, conduși de spătarul Hrizea, întorcându-se spre casă, poposesc „lângă Teleajen, pe câmpul Drajnei”;
   * la [[:15_iunie_1670|15 iunie 1670]], zapisul lui Chirtop iuzbașa prin care își vinde partea lui de moșie din Stănești și Cătunul;
@@ Linia 101: / Linia 101: @@
   * la [[:6_mai_1811|6 mai 1811]] jalba lui Panca neguțătorul, de la Divanul Domnesc, prin care feciorii lui Voicul Comișăl sunt chemați la judecată pentru moșia Ogretin;
   * la [[:20_septembre_1811|20 septembre 1811]] membrii familiei Comişălu vînd lui Panco neguţătorul ot Văleni, părţile lor din muntele Tătarul cel mare;
+  * la [[6 decembrie 1811]], împărțirea moșiei (moșnenilor [[bolinescii|Bolânești]] din Drajna de Sus) urmașilor celor șapte moși: Coman, Radu, Coman Bătrânul, Radu Gârbea, Tudor, Radu Boleanu și Ion<wrap important>important</wrap>;
   * la [[:16_iunie_1815|16 iunie 1815]] zapis către Moise Pănculescu despre o livadă de pruni;
   * la [[:14_iulie_1815|14 iulie 1815]] „înțelegerea dintre moșnenii Bolunești ot Drajna de Sus” pentru hotărnicia și împărțirea moșiei lor;
@@ Linia 127: / Linia 128: @@
 ===== Școala =====
-Nu se știe exact când a luat ființă Școala în comuna Drajna. Se consemnează de DGJPH, că a fost înființată [[:scoala_drajna_de_jos|Școala Drajna de Jos]] în anul 1870, [[:scoala_drajna_de_sus|Școala Drajna de Sus]] în 1881, și [[:scoala_ogretin|Școala din Ogretin]] în anul 1886.
+Nu se știe exact când a luat ființă Școala în comuna Drajna. Se consemnează de DGJPH, că a fost înființată [[:scoala_drajna_de_jos|școala Drajna de Jos]] în anul 1870, [[:scoala_drajna_de_sus|școala Drajna de Sus]] în 1881, și [[:scoala_ogretin|școala din Ogretin]] în anul 1886.
-Documentele însă contrazic aceste date, se știe că în 1838 funcția de învățător la Drajna de Jos o deținea Eneache Cotună (în funcție și în 1841), la Drajna de Sus: Ilie Bolânu, la Ogretin: Gheorghe Georgescu (unde învățau și copiii din Cătunu), iar în 1861 erau: Ioan Ionescu în Drajna de Jos, Ștefan Ogrătineanu, în Ogretin și Dumitru Bolânu în Drajna de Sus.
+Documentele însă contrazic aceste date, se știe că în 1838 funcția de învățător la școala din Drajna de Jos o deținea Eneache Cotună (în funcție și în 1841), la Drajna de Sus: Ilie Bolânu, la Ogretin: Gheorghe Georgescu (unde învățau și copiii din [[catunu|Cătunu]]), iar în 1861 erau: Ioan Ionescu în Drajna de Jos, Ștefan Ogrătineanu, în Ogretin și Dumitru Bolânu în Drajna de Sus.
-Dupã 1880 s-au pãstrat şi documente şcolare ca matricole, dãri de seamã la sfârşit de an şcolar, chiar şi cataloage (învãţãtorii generaţiei lui Spiru Haret: Teodor Popescu la Drajna de Jos). La data de 24 octombrie 1904 s-a inaugurat noul local de școală din Drajna de Jos. Inaugurarea a fost amânată, inițial fiind programată pentru 14 septembrie 1904 ((Vezi articol din ziarul  [[https://drive.google.com/file/d/0B-nYW9uTho6oWDBVWF9NVlF4TkE/edit?usp=sharing|Adevărul]] 31 august 1904. - Vezi  [[https://drive.google.com/file/d/1mwlaOfBEyaVo8PIEcCtzcFs1S2nY2ehu/view?usp=sharing|Adevărul]] din 16 septembrie 1904)) .
+Dupã 1880 s-au pãstrat şi documente şcolare ca matricole, dãri de seamã la sfârşit de an şcolar, chiar şi cataloage (învãţãtorii generaţiei lui Spiru Haret: [[theodor_popescu|Theodor Popescu]] la Drajna de Jos). La data de 24 octombrie 1904 s-a inaugurat noul local de școală din Drajna de Jos. Inaugurarea a fost amânată, inițial fiind programată pentru 14 septembrie 1904.((Vezi articol din ziarul [[https://drive.google.com/file/d/0B-nYW9uTho6oWDBVWF9NVlF4TkE/edit?usp=sharing|Adevărul]] 31 august 1904. - Vezi  [[https://drive.google.com/file/d/1mwlaOfBEyaVo8PIEcCtzcFs1S2nY2ehu/view?usp=sharing|Adevărul]] din 16 septembrie 1904))
 **Școli din comuna Drajna:**
@@ Linia 172: / Linia 173: @@
 La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei era împărțit între patru comune rurale, aflate în plaiul Teleajen: [[:drajna_de_jos|Drajna de Jos]] (cu cătunele Drajna de Jos, [[:faget|Făget]], Podurile și Chirițești), [[:drajna_de_sus|Drajna de Sus]], [[:catunu|Cătunu]] (cu satele Cătunu și [[:poiana_mierlei|Poiana Mierlei]]) și [[:ogretin|Ogretin]].
-În perioada interbelică, în anul 1925, cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna [[:catunu|Cătunu]] a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin.(([[http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=585|„Comuna Ogretinu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 1925]]))  Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă.((„Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro.))  ((„Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro.))
+În perioada interbelică, în anul 1925, cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna [[:catunu|Cătunu]] a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin.(([[http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=585|„Comuna Ogretinu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 1925]]))  Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă.((„Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro.)) ((„Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro.))
 Vestigiile arheologice atestă urme ale locuirii încă din epoca bronzului (Depozitul de seceri de bronz din Drajna de Jos), ca apoi în 106 să se construiască de către romani Castrul din Drajna de Sus ( cãrãmizi, obiecte de lut, ziduri şi multe alte obiecte artizanale aflate în diferite muzee din Ploieşti şi Bucureşti).
@@ Linia 191: / Linia 192: @@
   * marele logofãt [[:alexandru_filipescu|Alexandru Filipescu]] - zis Drãjneanu - (1787-1856) stãpân al moşiei şi a castelului de la Drajna.
   * [[:nicolae_iorga|Nicolae Iorga]] care avea legãturi strânse la Ogretin şi Drajna de Jos;
-  * profesorul Toma Voiculescu, primul expert contabil din Ploiești și senator de Prahova, secretar general în partidul lui Nicolae Iorga în anul 1933, director la Liceul Comercial de Băieți „ Spiru Haret” din Ploiești (1938), de familie din Ogretin (([[https://ziarulprahova.ro/2011/04/memoria-zidurilor-29/|Ziarul Prahova]]));
+  * profesorul Toma Voiculescu, primul expert contabil din Ploiești și senator de Prahova, secretar general în partidul lui Nicolae Iorga în anul 1933, director la Liceul Comercial de Băieți „ Spiru Haret” din Ploiești (1938), de familie din Ogretin; (([[https://ziarulprahova.ro/2011/04/memoria-zidurilor-29/|Ziarul Prahova]]))
   * [[:georgescu_alexandru|Georgescu Alexandru]], zis Drăjneanu sau Gurgu, care a fost director și proprietar al ziarului naționalist-șovin Semănătorul și secretar al [[:partidului_nationalist_nicolae_iorga|Partidului Naționalist Nicolae Iorga]] din județul [[:vlasca|Vlașca]], n12.12.1898.
   * [[:generalul_berthelot|generalul Berthelot]] care venea des la familia Gheorghiescu în Drajna de Sus;
@@ Linia 226: / Linia 227: @@
   * [[:societatea_forestiera-drajna|Societatea Forestieră-Drajna]] înființată în anul 1913 de [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Stelian_Popescu_(ziarist)|Stelian Popescu]] pe moșia [[:elena_kretzulescu|Elenei Kretzulescu]] a exploatat pădurile [[:obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|Moșnenilor Drăjneni]], fără acordul acestora. [[:obste_a_mosnenilor_pantesti-stanesti|Moșnenii]], în jur de 5000 de familii, s-au judecat din anul 1920 până în anul 1944 cu Societatea Forestieră Drajna, dar nu au reușit să treacă de prima instanță.
-Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83cuieni|Saac]] (Săcuieni), care avea reședința la [[https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenii_de_Munte|Vălenii de Munte]]. „Numele i se trage dela populația venită aici din ținutul secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, Români și Secui”. ((Articol de Const. C. Giurescu: «Județe dispărute din Țara Românească, București, 1937, 8 p. în 8°. Extras din « Omagiu Profesorului D. Guști»))
+Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83cuieni|Saac]] (Săcuieni), care avea reședința la [[https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenii_de_Munte|Vălenii de Munte]]. „Numele i se trage dela populația venită aici din ținutul secuiesc, din Ardeal, populație amestecată, Români și Secui”.((Articol de Const. C. Giurescu: Județe dispărute din Țara Românească, București, 1937, 8 p. în 8. Extras din „Omagiu Profesorului D. Guști”))
+Delimitarea hotarelor [[clacas|clăcașilor]] împroprietăriți din Drajna de Jos a fost realizată la data de **1 octombrie 1864** de către inginerul hotarnic **Căpitan Niculcea**. Vezi - [[reforma_agrara_din_1864_in_drajna|Reforma agrară din 1864 în Drajna]]
 ===== Monumente istorice și situri arheologice =====
@@ Linia 236: / Linia 241: @@
   * [[:moara_de_apa_warthiadi|Moara de apă Warthiadi]] de la Drajna de Jos;
   * [[:podul_peste_raul_teleajen|Podul peste râul Teleajen]] proiectat şi construit de marele inginer Elie Radu, inaugurat la 1 septembrie 1909;
-  * Cetatea Dacică de la Făget "[[:cetateaua|Cetățeaua]]" - A doua epocă a fierului (Perioada - LA TÈNE);
+  * Cetatea Dacică de la Făget "[[:cetateaua|Cetățeaua]]" - A doua epocă a fierului (Perioada-LA TÈNE);
   * [[:biserica_veche|Biserica veche]] de la Ogretin;
   * [[:biserica_filipestilor|Biserica Filipeștilor]];
-  * [[:izvorul_sarat|Sărățelu - Izvorul sărat]] de la Drajna de Jos și filonul de sare.
+  * [[:izvorul_sarat|Sărățelu - Izvorul sărat]] de la Drajna de Jos și filonul de sare;
+  * [[case_monument|Case monument]].
 ===== Monumente memoriale și funerare =====
@@ Linia 283: / Linia 289: @@
 ===== Tur virtual =====
-[[http://360.drajna.ro|{{  :360_virtual.png?nolink&100  }}]]
+[[https://turism.drajna.ro/images/360/pisculdomnului/auto/html5/PisculDomnuluinew.html|{{  :360_virtual.png?nolink&100  }}]]
 ===== Demografie =====
-Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la 5.168 de locuitori (masculin 2506, feminin 2662), în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.761 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. (([[http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_31.xls|Populaţia stabilă pe sexe şi grupe de vârstă – judeţe, municipii, oraşe, comune; www.recensamantromania.ro]]))
+Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la 5.168 de locuitori (masculin 2506, feminin 2662), în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.761 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.(([[http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_31.xls|Populaţia stabilă pe sexe şi grupe de vârstă – judeţe, municipii, oraşe, comune; www.recensamantromania.ro]]))
 ===== Date =====