| Ambele părți revizuirea anterioară Versiuni anterioare Urmatoarea versiune | Versiuni anterioare |
| aspru [2019/09/14 01:14] – [Circulația monedei aspru în țările române] cristian | aspru [2019/10/22 00:00] (curent) – cristian |
|---|
| ===== Aspru ===== | ====== Aspru ====== |
| |
| Asprul (denumit și akcea, akche,((Dorel Bălăiță: Monedele lui Mohamed Cuceritorul, colectionarul-roman.roColecționarul Român online)) în turcă akçe, iar în turca otomană: آقچه), a fost o mică monedă de argint, emisă, pentru prima oară, în 1326 sub sultanul otoman Orhan I (1326-1359). Această monedă a fost „inventată” de sultanul otoman Osman I (1258–1326) fiind inspirat de o monedă emisă de împărații din dinastia Comnen din Trebizonda, denumită aspron (în română: „alb”) și destinată prelevării unui impozit. Din punctul de vederea al Islamului, acest impozit este condamnabil, întrucât era aplicabil oricărui supus al Imperiului Otoman. | **Asprul** / **Asprii**, numit local **Ban/i** (denumit și akcea, akche,((Dorel Bălăiță: Monedele lui Mohamed Cuceritorul, colectionarul-roman.roColecționarul Român online)) în turcă akçe, iar în turca otomană: آقچه), a fost o mică monedă de argint, emisă, pentru prima oară, în 1326 sub sultanul otoman Orhan I (1326-1359). Această monedă a fost „inventată” de sultanul otoman Osman I (1258–1326) fiind inspirat de o monedă emisă de împărații din dinastia Comnen din Trebizonda, denumită aspron (în română: „alb”) și destinată prelevării unui impozit. Din punctul de vederea al Islamului, acest impozit este condamnabil, întrucât era aplicabil oricărui supus al Imperiului Otoman. |
| |
| Primele akcele au fost bătute în atelierele de la Bursa, iar mai târziu și în alte orașe ale imperiului. Moneda avea titlul de 900‰, greutatea de 1,2 g și un diametru de aproximativ 18 mm. | Primele akcele au fost bătute în atelierele de la Bursa, iar mai târziu și în alte orașe ale imperiului. Moneda avea titlul de 900‰, greutatea de 1,2 g și un diametru de aproximativ 18 mm. |
| |
| ==== Galerie ==== | ===== Galerie ===== |
| |
| <WRAP group> | <WRAP group> |
| </WRAP> | </WRAP> |
| |
| ==== Etimologie ==== | ===== Etimologie ===== |
| |
| Denumirea românească aspru provine din denumirea din greacă aspron: „alb”, denumire luată de la culoarea argintie a monedei. Denumirea din limba turcă, akçe provine tot de la culoarea argintie a monedei: în turcă ak: „alb”. Prin urmare, cele două denumiri purtate de această monedă, una din greacă: aspron și cealaltă din turcă: akçe semnifică „alb”. De altfel, localitatea Cetatea Albă, din sudul regiunii istorice Basarabia, este denumită în turcește Akkerman, în grecește Asprokastron, în ucraineană Білгород-Дністровський[2] (citit: Bilhorod-Dnistrovskîi), iar în rusă: Белгород-Днестровский ((În română: „Orașul Alb de pe Nistru”)) (citit: Belgorod-Dnestrovskii). (([[http://romaniancoins.org/dictionar.html|Dicționar numismatic]])) | Denumirea românească aspru provine din denumirea din greacă aspron: „alb”, denumire luată de la culoarea argintie a monedei. Denumirea din limba turcă, akçe provine tot de la culoarea argintie a monedei: în turcă ak: „alb”. Prin urmare, cele două denumiri purtate de această monedă, una din greacă: aspron și cealaltă din turcă: akçe semnifică „alb”. De altfel, localitatea Cetatea Albă, din sudul regiunii istorice Basarabia, este denumită în turcește Akkerman, în grecește Asprokastron, în ucraineană Білгород-Дністровський[2] (citit: Bilhorod-Dnistrovskîi), iar în rusă: Белгород-Днестровский ((În română: „Orașul Alb de pe Nistru”)) (citit: Belgorod-Dnestrovskii). (([[http://romaniancoins.org/dictionar.html|Dicționar numismatic]])) |
| Enciclopedia României online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neo-grec aspron, „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulație în Țara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă bizantină, din argint, și valora o treime de para. În Țara Românească apare documentată în secolul XV, fiind folosită în comerțul cu amănuntul. În secolul XVI turcii au început să bată și aspri din aramă, care echivalau cu un ban. În Moldova au mai circulat aspri genovezi, tătărești, dar și un aspru local, bătut de Ioan Vodă cel Viteaz în 1573.”((Enciclopedia României online: [[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Aspru|„Aspru”]])) | Enciclopedia României online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neo-grec aspron, „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulație în Țara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă bizantină, din argint, și valora o treime de para. În Țara Românească apare documentată în secolul XV, fiind folosită în comerțul cu amănuntul. În secolul XVI turcii au început să bată și aspri din aramă, care echivalau cu un ban. În Moldova au mai circulat aspri genovezi, tătărești, dar și un aspru local, bătut de Ioan Vodă cel Viteaz în 1573.”((Enciclopedia României online: [[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Aspru|„Aspru”]])) |
| |
| ==== Istorie ==== | ===== Istorie ===== |
| |
| La 1093, împăratul bizantin Alexios I Comnen a emis o monedă de electrum, care, datorită culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. (([[http://dorutzucoinsandpapermoney.blogspot.ro/2008/10/dictionar-termeni-numismatica.html|DICTIONAR TERMENI-NUMISMATICA]])) | La 1093, împăratul bizantin Alexios I Comnen a emis o monedă de electrum, care, datorită culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. (([[http://dorutzucoinsandpapermoney.blogspot.ro/2008/10/dictionar-termeni-numismatica.html|DICTIONAR TERMENI-NUMISMATICA]])) |
| Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” (([[http://dorutzucoinsandpapermoney.blogspot.ro/2008/10/dictionar-termeni-numismatica.html|DICTIONAR TERMENI-NUMISMATICA]])) | Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” (([[http://dorutzucoinsandpapermoney.blogspot.ro/2008/10/dictionar-termeni-numismatica.html|DICTIONAR TERMENI-NUMISMATICA]])) |
| |
| ==== Circulație ==== | ===== Circulație ===== |
| |
| Akceaua / asprul a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » (Otmani), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». | Akceaua / asprul a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » (Otmani), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». |
| Lira turcească a apărut în 1870. Această monedă a fost înlocuită cu noua liră turcească, în turcă Yeni Türk Lirası. | Lira turcească a apărut în 1870. Această monedă a fost înlocuită cu noua liră turcească, în turcă Yeni Türk Lirası. |
| |
| === Circulația monedei aspru în țările române === | ==== Circulația monedei aspru în țările române ==== |
| |
| Asprul este explicat în Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu între anii 1906–1944, astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un potronic de argint și a douăsprezecea dintr-un florint de argint”. | Asprul este explicat în Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu între anii 1906–1944, astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un potronic de argint și a douăsprezecea dintr-un florint de argint”. |
| Un exemplu, în privința circulației asprului în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în caietul său de cheltuieli((Catastih de scule ce am cumpărat, 1508 - 1509.)) de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”.(([[http://romaniancoins.org/dictionar.html|Dicționar numismatic]])) | Un exemplu, în privința circulației asprului în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în caietul său de cheltuieli((Catastih de scule ce am cumpărat, 1508 - 1509.)) de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”.(([[http://romaniancoins.org/dictionar.html|Dicționar numismatic]])) |
| |
| == Tezaurul monetar de la Golești == | === Tezaurul monetar de la Golești === |
| |
| La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, Iulian Enache(([[http://stiri.tvr.ro/premiu-de-45-000-de-lei-pentru-barbatul-care-a-descoperit-tezaurul-de-monede-de-la-golesti_34791.html|TVR: Premiu de 45.000 de lei pentru bărbatul care a descoperit tezaurul de monede de la Golești, consultat la 11 septembrie 2013]])) (([[http://hartacomorii.blogspot.ro/2013/09/un-roman-gasit-o-comoara-otomana-de.html|Harta comorii online: Un român a descoperit o comoară otomană Consultat la 13 septembrie 2013]])) a descoperit un tezaur monetar de argint,(([[http://www.gandul.info/reportaj/tezaurul-de-la-golesti-cum-a-descoperit-iulian-un-roman-cu-spirit-civic-comoara-lui-murad-al-ii-lea-11298952|Gândul.Info: Marian Sultănoiu, Tezaurul de la Golești. Cum a descoperit Iulian, „un român cu spirit civic”, comoara lui Murad al II-lea (9 septembrie 2013) Consultat la 13 septembrie 2013]])) care cuprindea 47.000 de bucăți de aspri otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul monetar descoperit avea o greutate totală de 54,775 kg. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale,((N.B. Aminitim faptul că folosirea detectoarelor de metale fără autorizarea administrativă prealabilă este prohibită! Vd. Art. 5, din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000, cu modificările ulterioare aduse de Legea nr. 462/12 noiembrie 2003 și Legea nr. 258/23 iunie 2006.)) în apropiere de localitatea vâlceană Golești, nu departe de un drum circulat, într-o râpă. Se pare că tezaurul a fost îngropat în urmă cu șase secole, într-un burduf de piele, care s-a descompus în pământ. Tezaurul era îngropat la o adâncime de vreo 25-27 de centimetri. Descoperitorul a anunțat imediat autoritățile culturale(([[https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Istorie_a_Rom%C3%A2niei|Mai precis: Muzeul Național de Istorie a României, din București]])) și acestea au recuperat tezaurul monetar.(([[http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-15509968-fotogalerie-langa-ramnicu-valcea-fost-descoperit-tezaur-47-000-monede-otomane-argint.htm|Vlad Barza, Un pasionat de arheologie a descoperit lângă Râmnicu Vâlcea un tezaur cu 47.000 de monede otomane de argint, HotNews.ro, Miercuri, 4 septembrie 2013]])) | La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, Iulian Enache(([[http://stiri.tvr.ro/premiu-de-45-000-de-lei-pentru-barbatul-care-a-descoperit-tezaurul-de-monede-de-la-golesti_34791.html|TVR: Premiu de 45.000 de lei pentru bărbatul care a descoperit tezaurul de monede de la Golești, consultat la 11 septembrie 2013]])) (([[http://hartacomorii.blogspot.ro/2013/09/un-roman-gasit-o-comoara-otomana-de.html|Harta comorii online: Un român a descoperit o comoară otomană Consultat la 13 septembrie 2013]])) a descoperit un tezaur monetar de argint,(([[http://www.gandul.info/reportaj/tezaurul-de-la-golesti-cum-a-descoperit-iulian-un-roman-cu-spirit-civic-comoara-lui-murad-al-ii-lea-11298952|Gândul.Info: Marian Sultănoiu, Tezaurul de la Golești. Cum a descoperit Iulian, „un român cu spirit civic”, comoara lui Murad al II-lea (9 septembrie 2013) Consultat la 13 septembrie 2013]])) care cuprindea 47.000 de bucăți de aspri otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul monetar descoperit avea o greutate totală de 54,775 kg. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale,((N.B. Aminitim faptul că folosirea detectoarelor de metale fără autorizarea administrativă prealabilă este prohibită! Vd. Art. 5, din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000, cu modificările ulterioare aduse de Legea nr. 462/12 noiembrie 2003 și Legea nr. 258/23 iunie 2006.)) în apropiere de localitatea vâlceană Golești, nu departe de un drum circulat, într-o râpă. Se pare că tezaurul a fost îngropat în urmă cu șase secole, într-un burduf de piele, care s-a descompus în pământ. Tezaurul era îngropat la o adâncime de vreo 25-27 de centimetri. Descoperitorul a anunțat imediat autoritățile culturale(([[https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Istorie_a_Rom%C3%A2niei|Mai precis: Muzeul Național de Istorie a României, din București]])) și acestea au recuperat tezaurul monetar.(([[http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-15509968-fotogalerie-langa-ramnicu-valcea-fost-descoperit-tezaur-47-000-monede-otomane-argint.htm|Vlad Barza, Un pasionat de arheologie a descoperit lângă Râmnicu Vâlcea un tezaur cu 47.000 de monede otomane de argint, HotNews.ro, Miercuri, 4 septembrie 2013]])) |
| Potrivit legii române,(([[http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_protejarea_patrimoniu_cultural_national_mobil_182_2000.php|Lege nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, republicata 2008Spre textul Legii, online Consultat la 14 septembrie 2013]]))((N.B. Aminitim faptul că folosirea detectoarelor de metale fără autorizarea administrativă prealabilă este prohibită! Vd. Art. 5, din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000, cu modificările ulterioare aduse de Legea nr. 462/12 noiembrie 2003 și Legea nr. 258/23 iunie 2006.)) descoperitorul are dreptul la 30% - 45% din valoarea tezaurului descoperit. | Potrivit legii române,(([[http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_protejarea_patrimoniu_cultural_national_mobil_182_2000.php|Lege nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, republicata 2008Spre textul Legii, online Consultat la 14 septembrie 2013]]))((N.B. Aminitim faptul că folosirea detectoarelor de metale fără autorizarea administrativă prealabilă este prohibită! Vd. Art. 5, din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000, cu modificările ulterioare aduse de Legea nr. 462/12 noiembrie 2003 și Legea nr. 258/23 iunie 2006.)) descoperitorul are dreptul la 30% - 45% din valoarea tezaurului descoperit. |
| |
| == Akceaua emisă sub Ion Vodă cel Viteaz == | === Akceaua emisă sub Ion Vodă cel Viteaz === |
| |
| Domnitorul moldovean Ion Vodă, dorind să pregătească economia țării pentru declanșarea unei revolte antiotomane, a dispus, între altele, baterea unei monede de aramă, pe care a denumit-o „akcea”,(([[http://romaniancoins.org/dictionar.html|Dicționar numismatic]])) care să fie echivalentă valoric cu moneda otomană omonimă (akçe).(([[http://dorutzucoinsandpapermoney.blogspot.ro/2008/10/dictionar-termeni-numismatica.html|DICTIONAR TERMENI-NUMISMATICA]])) Akceaua moldoveană(([[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Aspru|Enciclopedia României online: „Aspru”]])) a fost realizată în 1573, acest fapt a fost echivalent cu declararea independeței Moldovei față de Sublima Poartă.(([[http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Ion%20Voda%20si%20politica%20sa%20interna%20de%20Tiberiu%20Ciobanu.htm#_ftn13|Tiberiu Ciobanu, Ion Vodă și politica sa internă. Eroi martiri din Istoria Românilor - Ion Vodă cel Viteaz, In: Revista AGERO, Stuttgart (online)]])) | Domnitorul moldovean Ion Vodă, dorind să pregătească economia țării pentru declanșarea unei revolte antiotomane, a dispus, între altele, baterea unei monede de aramă, pe care a denumit-o „akcea”,(([[http://romaniancoins.org/dictionar.html|Dicționar numismatic]])) care să fie echivalentă valoric cu moneda otomană omonimă (akçe).(([[http://dorutzucoinsandpapermoney.blogspot.ro/2008/10/dictionar-termeni-numismatica.html|DICTIONAR TERMENI-NUMISMATICA]])) Akceaua moldoveană(([[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Aspru|Enciclopedia României online: „Aspru”]])) a fost realizată în 1573, acest fapt a fost echivalent cu declararea independeței Moldovei față de Sublima Poartă.(([[http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Ion%20Voda%20si%20politica%20sa%20interna%20de%20Tiberiu%20Ciobanu.htm#_ftn13|Tiberiu Ciobanu, Ion Vodă și politica sa internă. Eroi martiri din Istoria Românilor - Ion Vodă cel Viteaz, In: Revista AGERO, Stuttgart (online)]])) |
| |
| ==== Raportul cu alte monede ==== | ===== Raportul cu alte monede ===== |
| |
| În 1454, Mehmed II (1451-1481) a introdus o nouă unitate, altun, 1 altun valorând 60 akçe. În 1700, 1 altun valora 300 până la 400 akçe. Odată cu reforma monetară a lui Ahmed III (1703-1730), 1 akçe valora 3 parale, iar în 1800 abia 0,1 para. | În 1454, Mehmed II (1451-1481) a introdus o nouă unitate, altun, 1 altun valorând 60 akçe. În 1700, 1 altun valora 300 până la 400 akçe. Odată cu reforma monetară a lui Ahmed III (1703-1730), 1 akçe valora 3 parale, iar în 1800 abia 0,1 para. |
| Lira turcească a apărut în 1870. În 2005, lira turcească a fost înlocuită de noua liră turcească, în turcă Yeni Türk Lirası. | Lira turcească a apărut în 1870. În 2005, lira turcească a fost înlocuită de noua liră turcească, în turcă Yeni Türk Lirası. |
| |
| ==== Alte monede cunoscute sub denumirea de aspru ==== | ===== Alte monede cunoscute sub denumirea de aspru ===== |
| |
| Asprul otoman a fost imitat și falsificat de state aflate în relații comerciale cu Imperiul Otoman, de Ordinul Ioaniților în Rodos, între secolele al XV-lea și al XVI-lea, de Genova, în colonia sa Caffa (Teodosia), aflată pe litoralul Mării Negre (monedele erau denumite și cafiati și baricati), care a produs în 1677 o monedă de 9 aspri cu un bun titlu de argint, descoperită de regele italian Victor Emanuel al III-lea,((AA.VV, Aspro (moneta) in «Treccani.it - Enciclopedie on line», Istituto dell'Enciclopedia Italiana, 1 octombrie 2013.)) și de Veneția care a dispus, în 1481, baterea de aspri, la Tana, aflată la gura de vărsare a Donului, posesiunea sa la Marea Azov. | Asprul otoman a fost imitat și falsificat de state aflate în relații comerciale cu Imperiul Otoman, de Ordinul Ioaniților în Rodos, între secolele al XV-lea și al XVI-lea, de Genova, în colonia sa Caffa (Teodosia), aflată pe litoralul Mării Negre (monedele erau denumite și cafiati și baricati), care a produs în 1677 o monedă de 9 aspri cu un bun titlu de argint, descoperită de regele italian Victor Emanuel al III-lea,((AA.VV, Aspro (moneta) in «Treccani.it - Enciclopedie on line», Istituto dell'Enciclopedia Italiana, 1 octombrie 2013.)) și de Veneția care a dispus, în 1481, baterea de aspri, la Tana, aflată la gura de vărsare a Donului, posesiunea sa la Marea Azov. |
| |
| ==== Notă ==== | ===== Notă ===== |
| |
| sursa: [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Aspru|Wikipedia]] | sursa: [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Aspru|Wikipedia]] |
| |